Mai puține ore de somn pe noapte sau un somn de proastă calitate pot avea consecințe serioase asupra funcționării organismului uman. Dar și ora la care ne culcăm este la fel de importantă și pare să aibă un impact asupra sănătății. Dar câte ore ar trebui să dormim sau care este cea mai bună oră la care să ne culcăm pentru ca organismul nostru să funcționeze așa cum trebuie? Răspunsul îl dă acum un medic britanic.
A avea un somn bun poate fi o provocare pentru mulți oameni.
Mulți dintre noi nu pot adormi până la două-trei dimineața, fie din cauza stresului, fie a unor dureri sau din pricina altor factori, în timp ce alții intră în lumea viselor de cum pun capul de pernă, scrie Glasgowlive.
După cum s-a dovedit în mai mullte cercetări, ora la care ne culcăm ne poate afecta modelul de somn, indiferent de câte ore de somn avem și poate avea un efect negativ asupra sănătății.
Doctorul Karan Raj spune că „ora la care alegeți să mergeți la culcare vă poate afecta, de fapt, calitatea somnului”.
Ce sunt și cum funcționează ciclurile de somn REM și non-REM
Atunci când adormim, corpul nostru intră în etapa de somn non-REM, urmată apoi de o perioada scurtă de somn REM, după care întregul ciclu de odihnă se repetă.
Diferența dintre cele două etape se referă la mișcarea ochilor, în direcții diferite, aspect întâlnit doar în cazul somnului REM. Tot în cadrul acestei etape apar, de regulă, și visele din timpul somnului.
Creierul trece de la somnul non-REM la somnul REM
Doctorul Raj a explicat că somnul este împărțit în cicluri de 90 de minute, în care creierul unui individ trece de la somnul non-REM la somnul REM. Potrivit chirurgului britanic, ”deși ciclurile de somn de 90 de minute rămân constante pe tot parcursul nopții, raportul dintre somnul non-REM și somnul REM se modifică”.
Prima parte a nopții este dominată de somnul non-REM, mai profund și mai odihnitor, dar ulterior avem parte de un somn REM, mai ușor. „Dacă vă culcați foarte târziu, la două sau trei dimineața, somnul REM va fi mai greu și veți avea parte de mai puțin din somnul non-REM, mai profund, din care trezirea se face mai greu, iar asta v-ar putea face să vă simțiți mai amețiți”, spune acesta
Organismul regenerează țesuturile și consolideaza sistemul imunitar în timpul somnului non-REM
Conform cercetărilor, organismul repară și regenerează țesuturile, construiește oase și mușchi și consolideaza sistemul imunitar în timpul stadiilor profunde de somn non-REM. În cadrul acestor etape de somn, ritmul cardiac și respirația sunt accelerate. Din acest motiv, creierul este mult mai activ in etapele de somn REM, decât în cele non-REM.