Oamenii de afaceri pică proba sportivă

Cu mici excepții, mai toți antreprenorii care au investit în sportul românesc s-au retras după câțiva ani, cu conturile mai goale, cu reputația pătată și, uneori, cu dosare penale.

Nu trece zi fără să aflăm ceva nou despre odiseea mărcii Steaua, disputată între Gigi Becali și Ministerul Apărării. La fel cum acum ceva vreme ne bombardau cu declarații cei angrenați în lupta pentru Universitatea Craiova, în frunte cu un alt om de afaceri din zona imobiliarelor, Adrian Mititelu.

Nu vă sunt deloc străine, sunt sigur, nici controversele mai vechi sau mai noi din jurul implicării lui George Copos la Rapid ori a lui Marian Iancu la Politehnica Timișoara și nici disputele legale de la Dinamo (unde apar alte personaje celebre din zona de business, ca Nicolae Badea sau Ionuț Negoiță). Și nu putem uita că unul dintre cei mai bogați români, Ioan Niculae, este patronul Astrei Giurgiu, unul dintre puținele cluburi românești de fotbal care au reușit să obțină rezultate decente în cupele europene în acest sezon.

Dincolo de numele grele care apar zi de zi în presă și de cancanurile care le însoțesc de cele mai multe ori, există zeci, poate chiar sute alte de cazuri în care antreprenorii autohtoni și-au pus banii și, uneori, experiența în slujba sportului. În unele situații au apărut și performanțe, în altele acestea întârzie să se arate, dar de mai multe ori apar semne de întrebare privind motivația reală a investiției, dispute cu beneficiarii și partenerii, ba chiar și investigații penale.

Unii vin…

În ciuda experiențelor neplăcute prin care au trecut mulți dintre cei care au amestecat afacerile cu sportul, încă sunt milionari care mizează sume importante pe cluburile autohtone. Să-l luăm, de exemplu, pe fostul internațional Gheorghe Hagi. Conform propriilor declarații, acesta a investit în infrastructura și jucătorii de la Viitorul Constanța 10 milioane de euro. „Fotbalul mi-a dat atâtea, naționala noastră nu e cea mai puternică, dar a produs mereu mari talente. Sper ca și alți tineri talentați să aibă șansa de a se afirma, așa cum am avut și eu“, a declarat „Regele“ într-un recent interviu pentru presa italiană. În 2015, Fotbal Club Viitorul SA a raportat o cifră de afaceri de 27 de milioane de lei și un profit net de 5,5 milioane.

Un alt caz celebru este cel al magnatului Ion Țiriac, care a inaugurat în luna decembrie a anului trecut un patinoar acoperit în Otopeni. Investiția, de 3,6 milioane de euro, a fost suportată din fonduri proprii. Iar faptul că patinoarul Mihail Flamaropol din Capitală a fost demolat în urmă cu un an în vederea reconstrucției face ca arena de 500 de locuri a lui Țiriac să fie singura de acest gen din zona București-Ilfov (dacă nu punem la socoteală cele câteva patinoare de agrement din incinta mall-urilor).

Nu trebuie uitat că există oameni de afaceri care susțin financiar mai multe echipe în același timp. Grupul Alexandrion, de pildă, dezvăluia în urmă cu un an că sprijină două echipe de handbal (CSA Steaua Alexandrion București și U Alexandrion Cluj) și patru echipe de fotbal (Petrolul Ploiești, CS Universitatea Craiova, CSM Iași și Dinamo București). Din luna decembrie a anului trecut, compania sponsorizează și formația Universitatea Cluj. Asta în timp ce în ianuarie CSM București și Engie au semnat un protocol prin care compania din energie va sponsoriza cu 280.000 de euro clubul bucureștean. „Proiectul este structurat pe două obiective, susținerea echipe de handbal senioare, care este mândria Bucureștiului și a României, dar și a Centrului de Copii și Juniori“, a explicat președintele Engie, Eric Stab.

…cei mai mulți pleacă

Omul de afaceri arădean Ion Sandu, patronul firmei de construcții PAB România, este din 2013 președintele Federației Române de Atletism. Fost atlet, a câștigat alegerile în fața Gabrielei Szabo, promițând condiții de antrenament la nivel occidental și rezultate pe măsură. Destui sportivi și antrenori spun că lucrurile nu au stat deloc așa. „Au fost speranțe mari, însă schimbările promise nu au venit, iar rezultatele au fost extraordinar de slabe. Mulți sportivi, în special tineri, au abandonat pur și simplu acest sport“, afirmă o fostă campioană mondială. Sandu nu este la prima încercare în acest domeniu. În anii 2000 a înființat un club privat de atletism la Arad, care a trimis în 2004 la Olimpiada de la Atena șase sportivi. Trei dintre aceștia s-au întors cu medalii. Ceva mai târziu, în 2008, a devenit finanțatorul clubului de fotbal UTA. „Eu cred că a vrut să facă lucruri bune. Nu știu din ce motiv, fondurile promise au sosit doar parțial, au fost și niște neînțelegeri cu un partener de afaceri și cu autoritățile locale, cert este că domnul Sandu s-a retras destul de repede“, povestește un oficial al formației din Arad. După UTA, omul de afaceri s-a orientat spre un club mai mic, Gloria Arad. Însă nici această încercare nu a fost una reușită și formația s-a desființat în 2014.

Clubul de fotbal Dacia Unirea ar putea pierde și el aportul sponsorului principal, omul de afaceri Florin Cîrligea. Acesta le-a reamintit autorităților că, potrivit înțelegerii inițiale, bugetul clubului trebuia să vină din trei direcții: o treime din privat, o treime de la Primărie si o treime de la Consiliul Județean. „Aș vrea să lămurim problema, pentru că vă spun, și eu m-am săturat, sunt banii mei proprii și personali și, dacă nu am ajutor, cu părere de rău…“, spunea el la mijlocul lui martie.

În unele cazuri, despărțirea de echipa finanțată nu e una benevolă. Patronul CFR Cluj, Arpad Paszkany, de pildă, a fost plasat sub control judiciar în iulie 2016 într-o anchetă a DIICOT în care este suspectat de însușirea ilegală a unei sume din bugetul echipei. Printre măsurile dispuse se număra și interdicția de a lua contact cu angajații clubului său, lucru care l-a afectat serios pe antreprenorul ardelean. Măsura a fost ridicată de instanță aproape jumătate de an mai târziu.

Finanțatori cu dosare

Probleme sunt și în baschet. Pe vremea când nu avea încă pro­bleme cu legea, omul de afaceri prahovean Sebastian Ghiță a înființat la Ploiești un club, Asesoft, pe care l-a sponsorizat cu sume generoase (circa un milion de euro pe an, susțin sursele din domeniu). Iar performanțele nu au întârziat să apară. Doar că banii nu au venit doar din conturile antreprenorului, ci și din fonduri publice. Iar modul în care a fost finanțată echipa, mai exact sumele primite în 2013 de la Primăria Ploiești în mod ilegal, după cum au constatat procurorii, i-au adus lui Ghiță un dosar penal. În februarie 2015, omul de afaceri a anunțat că nu va mai sponsoriza clubul ploieștean.

Un alt om de afaceri cu probleme penale, Ilie Carabulea, cu­noscut ca fondator al Atlassib și Banca Carpatica, a investit de asemenea în baschet. Sumele cu care a sponsorizat CSU Sibiu acopereau cam un sfert din bugetul anual al clubului. Însă contractul de finanțare s-a terminat la finele lui 2015 și nu a mai fost reînnoit, ceea ce a făcut ca echipa sibiană să întâmpine anumite dificultăți financiare. Care, în lipsa unui sponsor puternic, sunt greu de depășit. „Au fost contacte foarte multe în această perioadă pentru atragerea partenerilor alături de noi, am avut discuții, dar deocamdată nu avem nimic concret“, dezvăluia anul trecut directorul CSU, Horațiu Floca.

Situațiile de genul acesta nu sunt, din păcate rare. Fie sponsorul principal are probleme (financiare, cu legea sau combinate), fie decide să investească în altceva, cert este că tot mai multe cluburi sportive și-au văzut în ultima vreme bugetele diminuate. Iar fără bani pentru jucători de valoare și condiții bune de antrenament, performanța rămâne de cele mai multe ori un vis frumos.

5,5 milioane de lei a fost profitul net înregistrat în 2015 de Fotbal Club Viitorul SA, clubul înființat de Gheorghe Hagi și în care fostul fotbalist a dezvăluit că a investit 10 milioane de euro

 

DE CE SE INVESTEȘTE ÎN SPORT

NOSTALGIE Oamenii de afaceri care au practicat un sport în tinerețe sau țin cu o anumită echipă își deschid mai ușor portofelele când vine vorba de respectiva disciplină sau de respectivul club.

EMOȚIE Existența în familie sau în cercul de apropiați a cuiva care practică un anumit sport va face, de asemenea, mai ușoară decizia de sponsorizare.

PROFIT Un om de afaceri poate sesiza potențialul de câștig al unei activități sportive și va investi pentru a ieși pe plus.

INTERESE O firmă specializată în lucrări publice poate intra în grațiile primăriilor sponsorizând cluburi sportive locale.

IMAGINE Alăturarea dintre un nume de companie și performanțele unui club poate juca un rol pozitiv pentru reputația sponsorului.