O țară europeană îi vrea alături pe RUȘI

Din rezultatele alegerilor de duminică pentru Seimul lituanian putem trage câteva concluzii importante şi pentru Polonia, scrie presa poloneză citată de Rador.

Pentru prima dată în acest Seim se va afla o mare reprezentare a Acţiunii Electorale a Polonezilor din Lituania (AWPL). Şi aceasta graţie trecerii pragului de 5%, care este obligatoriu în Lituania şi pentru organizaţiile minorităţilor naţionale, ceea ce spune mult despre atitudinea majorităţii.
Partidul polonezilor are pentru prima dată şansa să devină un actor politic important, un candidat atractiv pentru a fi membru al coaliţiei. S-ar putea afla în guvern nu cu un ministru adjunct simbolic, aşa cum s-a întâmplat, ci cu câţiva miniştri. Ar fi bine pentru polonezi, căci încercarea de soluţionare a problemelor lor legate de învăţământ şi de ortografierea numelor ar deveni o condiţie a existenţei coaliţiei.
Şi ar fi bine nu numai pentru polonezii lituanieni. În felul acesta, partidele lituaniene s-ar familiariza cu politicienii demonizaţi ai minorităţii poloneze, iar AWPL, închisă până acum în cercul problemelor locale, de lângă Vilnius, ar trebui să se ocupe şi de problemele general lituaniene, să se simtă într-un fel responsabilă pentru întreaga ţară.
A doua lecţie din aceste alegeri este schimbarea simpatiilor politice provocată de situaţia economică, de la consevatori spre stânga şi populişti. Doar cu câţiva ani mai înainte, putea fi prevăzută pe această bază atitudinea alegătorilor în Polonia – schimbările politice la vecinii din Nord-Est anunţau schimbări în Polonia. În ultimul timp, data alegerilor a fost diferită şi, ceea ce-i mai important, situaţia economică a fost diferită. Lituania a cunoscut deja o criză dură, iar greutăţile legate de ieşirea din ea au apropiat victoria populiştilor şi social-democraţilor.
Dacă Polonia va cunoaşte o criză similară, vechiul principiu al imitării poate funcţiona din nou.
Alegerile din Lituania au mai arătat ceva şi anume că, în perioada în care oamenii o duc greu, scade sprijinul pentru suveranitatea ţării, pentru independenţa sa economică şi energetică. Mai bine de jumătate din alegători au votat cu partidele proruse. Liderul Partidului populist al Muncii este un milionar controversat născut în Rusia, care s-a îmbogăţit datorită Gazpromului.
Acest lucru ar putea avea consecinţe serioase pentru viitorul Lituaniei şi al relaţiilor ei cu Polonia, pentru problemele încă nerezolvate cu minoritatea poloneză, pentru problemele geopolitice şi geostrategice. Pot fi puse sub semnul întrebării planurile pregătite de conservatori privind independenţa energetică de Rusia. Este vorba, între altele, de construirea noii centrale electrice nucleare, împotriva căreia s-a pronunţat de altfel marea majoritate a lituanienilor în referendumul realizat o dată cu alegerile. După aceste alegeri, Lituania se va deplasa probabil spre Est.
SURSA: RADOR