Dacă în cadrul UE explorarea și extracția hidrocarburilor, inclusiv ale gazelor naturale, s-au concentrat în principal asupra resurselor convenționale, tehnologiile avansate, folosite în SUA, au deschis posibilitatea de creștere a producției de gaze naturale din surse neconvenționale.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, astfel de gaze neconvenționale ar putea contribui la aproape 50% din producția de gaze naturale a Europei în 2035. Subiectul gazelor de şist este destul de nou pentru cetăţenii români. Abia anul trecut au apărut primele semnale privind potenţiale lucrări de explorare. În acest moment, opinia generală este caracterizată de scepticism şi suspiciune, din cauză că problema nu este suficent explicată, iar populatia locală şi autoritățile locale nu dispun de informații echilibrate din punctul de vedere al oportunităţilor şi al ameninţărilor legate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist.
„Fiind la început, și gradul nostru de opoziție este foarte înalt. Asta, pentru că asistăm la ceva mai puțin cunoscut, la tehnologii mai puțin cunoscute. Însă, trebuie să fim convinși, sau conștienți că pe plan mondial se creează o nouă ordine economică, generată în special de acest potențial de extracție din SUA vizavi de tot ce înseamnă producția gazelor de șist“, a declarat Ionel Blănculescu, analist şi consilier al premierului, la conferinţa „Industria extractivă, o soluţie de relansare a economiei româneşti“, organizată, în iunie, de Capital.
Recent, au avut loc în trei comune din Vaslui primele dezbateri privind explorarea gazelor de şist. Reprezentanţii Chevron, companie care deţine licenţe de explorare a gazelor de şist, au menţionat că intenţionează să monteze prima sondă de explorare în toamna acestui an, dar numai după obţinerea tuturor avizelor necesare de la autorităţile statului. Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Vaslui a emis, în urmă cu două zile, acordul de mediu pentru ca societatea Chevron România să amplaseze sonde de foraj de explorare în cele trei zone deţinute în concesiune în judeţul Vaslui.
Decizia a fost luată în urma analizei răspunsurilor date de către compania petrolieră la problemele ridicate de populaţie în timpul dezbaterilor publice din urmă cu o săptămână din comunele Băceşti, Pungeşti şi Găgeşti.
"În urma parcurgerii procedurii şi a analizei documentelor depuse de titularul proiectelor, s-a ajuns la concluzia că sunt respectate cerinţele legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte protecţia mediului. Proiectele acordului de mediu pentru cele trei locaţii unde urmează să fie amplasate sonde de foraj de explorare a structurii geofizice a subsolului sunt postate pe site-ul APM Vaslui în vederea depunerii eventualelor observaţii obiective", a declarat directorul APM Vaslui, Mădălina Nistor, citat de Mediafax. În baza acordurilor de mediu date de către APM Vaslui şi a altor documente solicitate la eliberarea certificatelor de urbanism, societatea Chevron România va putea obţine autorizaţia de construcţie de la Consiliul Judeţean Vaslui pentru sondele de explorare pentru identificarea eventualelor zăcăminte de gaze de şist.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, în 9 iulie, că nu există "niciun fel de risc" pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist şi că "poziţiile" exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt "în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de şist, nu de explorare".
Victor Ponta susţine compania Chevron
"Vom susţine în continuare investiţiile companiile Chevron pentru explorarea de noi resurse neconvenţionale, urmând ca la momentul 2017-2018, când se va confirma sau nu existenţa acestor resurse, să luăm decizia privind partea de exploatare, cu respectarea tuturor şi celor mai înalte standarde de mediu, la nivel european, pentru că deja Uniunea Europeană a avansat foarte mult în această direcţie", a declarat premierul Victor Ponta, în urmă cu două zile la prezentarea planului naţional de investiţii şi crearea locurilor de muncă.
Potențialul de gaze de șist din România nu este, deocamdată, cunoscut. EIA estima existența unor rezerve de 540 de miliarde de metri cubi în Ungaria, Bulgaria și România, dar fără a preciza în ce fel sunt distribuite acestea. Luând în calcul suprafețele și structura geologică a celor trei țări, se poate presupune că între o treime și jumătate din această cantitate (respectiv între 180 și 270 de miliarde de metri cubi) se află pe teritoriul țării noastre.
„Pentru că nu au început explorările propriu-zise, este greu de spus un număr exact. Însă progresul din geologie și din explorările satelitare ne indică existența unor rezerve care nu pot fi trecute cu vederea. Ar trebui să aprobăm efectuarea unor cercetări detaliate, care să ne spună cu mai multă precizie cum stăm“, declara Ionuț Purică, expert independent în energie, în urmă cu trei luni pentru Capital. Un lucru este sigur: cantitățile estimate ceva mai sus ar acoperi consumul intern de gaze al României pentru 15-20 de ani. Sau nivelul actual al importurilor de gaze pentru nu mai puțin de 40-60 de ani.
Ultimul calcul nu este, cu siguranță, deloc pe placul celor implicați într-un fel sau altul în aceste importuri. „Peste tot unde există opoziție serioasă la gazul de șist există și un lobby puternic al Gazprom, care știe că independența Europei de importurile de gaz din Rusia înseamnă că Moscova își pierde influența“, scria Otilia Nuțu, specialist în energie în cadrul Expert Forum.
Erupție de avantaje
În opinia lui Ionuț Purică, un boom al gazelor de șist ar putea avea și alte efecte pozitive: „Prețul la consumatorul final ar putea scădea și am putea ajunge să exportăm diverse forme de energie. SUA, de pildă, au ajuns să vândă pe piețele externe cărbune și gaze lichefiate“. Nu trebuie uitat impactul asupra mediului: centralele pe bază de gaze naturale au cu 50% mai puține emisii de carbon decât cele moderne pe cărbune și cu 70% mai puține decât centralele tradiționale pe cărbune.
Nu pot fi neglijate nici investițiile care s-ar face în economie: doar explorarea ar putea însemna niște zeci de milioane de euro cheltuite în România, în timp ce, în cazul în care s-ar trece la extracție, ar putea fi vorba de costuri de milioane de euro pentru fiecare puț, de alte multe milioane de euro pentru construcția de stații de procesare și rețele de transport și, nu în ultimul rând, de apariția a numeroase locuri de muncă. În Statele Unite, de pildă, se estimează că industria gazelor de șist susține existența a circa 600.000 de posturi în diverse companii și instituții. Toate acestea duc, desigur, la încasări mai mari la buget, din impozite, taxe, contribuții sociale ori redevențe.
Problema este că avantajele de mai sus nu pot fi obținute dacă nu este depășită opoziția față de explorarea și exploatarea gazelor de șist ale unora dintre concetățenii noștri. Aceștia se tem, de cele mai multe ori fără a avea și argumente clare, că extracția zăcămintelor blocate în straturile de rocă prin procedeul fracturării hidraulice ar putea avea efecte negative pentru mediu.