Nicolai Atzo: “ UE isi cauta identitatea”

In altele, din pricina curentului puternic anti-extindere din interiorul parlamentelor nationale. Este, printre altele, cazul Austriei sau cel al Olandei. In aceasta din urma, este vie inca memoria respingerii hotarate a Constitutiei europene, respingere care, pentru inamicii urmatorului val al extinderii, reprezinta un argument puternic in pledoaria pentru amanarea Romaniei. Profitand de prezenta in Romania a ministrului olandez al afacerilor europene, am incercat sa prefiguram, pentru cititori

In altele, din pricina curentului puternic anti-extindere din interiorul parlamentelor nationale. Este, printre altele, cazul Austriei sau cel al Olandei. In aceasta din urma, este vie inca memoria respingerii hotarate a Constitutiei europene, respingere care, pentru inamicii urmatorului val al extinderii, reprezinta un argument puternic in pledoaria pentru amanarea Romaniei. Profitand de prezenta in Romania a ministrului olandez al afacerilor europene, am incercat sa prefiguram, pentru cititorii nostri, atmosfera in care va fi semnat, de catre parlamentul olandez, actul ce recunoaste aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Nicolai Atzo reda imaginea unei Uniuni Europene ai carei cetateni percep structurile suprastatale ca fiind straine de destinele lor si prea putin implicate in acestea, o Uniune aflata in cautarea sistemului ideal de organizare, menit sa-i asigure un loc pe pietele mondiale. Romania este asteptata si acceptata in mare masura, dar atmosfera care o va intampina este cu totul alta decat cea de care s-au bucurat, in 2004, celelalte state foste comuniste.


Capital: Ecourile esecului ratificarii Constitutiei europene sunt inca vii, iar motivele reale din spatele “Nu”-ului popular din Franta si Olanda sunt inca subiect de disputa. Care ar fi acestea, dupa parerea dumneavoastra?

Nicolai Atzo: Ceea ce s-a intamplat in cele doua tari, Franta si Olanda, nu este o coincidenta, nu este un accident, nu este o intamplare. Nu este nici un caz singular. Se intampla si in alte tari europene. Din punctul meu de vedere, motivele tin, in primul rand, de perceptia publica. Cetatenii statelor membre cred ca Uniunea Europeana nu are legatura cu ei, ca este o suprastructura al carei rol este perceput ca difuz, o structura in care ei nu-si gasesc locul. Alaturi de aspectul subiectiv, care tine de perceptie, exista si unul concret. Europenii nu sesizeaza influenta Uniunii Europene in viata lor.

Capital: Isi pune aceasta perceptie amprenta asupra procesului de extindere a Uniunii Europene catre sud-estul continentului?

Nicolai Atzo: Cetatenii vechilor state membre cred ca s-a mers prea departe, ca o Uniune cu 25, 27 de state este prea mult. Multi dintre ei nici nu stiu cate tari membre sunt la aceasta ora si cum se numesc ele. Prin urmare, totul se leaga de procesul de extindere, chiar daca nu intr-un mod direct si concret.

Capital: Avem motive de ingrijorare, este acesta un semnal de alarma pentru tarile in curs de aderare?

Nicolai Atzo: Eu cred ca nu. Mai mult chiar, gasesc si aspecte pozitive. Cetatenii europeni sunt mai implicati decat in trecut in ceea ce li se intampla. Ei nu vor sa fie europeni, vor in primul rand sa fie romani, olandezi, ceea ce este in regula. Oricum, nu vad in urmatoarea perioada de timp nici o imbunatatire a atitudinii lor vizavi de tratatul constitutional, de ceea ce reprezinta acesta.


Capital: Olanda este una dintre tarile membre in care modelul social european se regaseste poate cel mai bine. Dupa parerea dvs., este acesta in continuare sustenabil?

Nicolai Atzo: Da, cred cu tarie in modelul social european. Este fals ca acest model nu functioneaza, este adevarat insa ca trebuie modernizat rapid. Nu mai este adecvat secolului in care ne aflam si nici concurentei pe care tarile asiatice o fac pe pietele globale.


Capital: In mare masura, competitivitatea acestor tari vine din costurile lor extrem de reduse cu forta de munca. In cazul in care Uniunea Europeana va imita reteta asiatica, va fi afectat sistemul de asigurari sociale care confera statelor europene faima de “sociale” si “ale bunastarii”?

Nicolai Atzo: Uniunea Europeana nu va imita modelul asiatic sau american, iar atributele despre care vorbiti nu vor disparea. Dar pentru ca ele sa existe, pentru a le putea finanta, avem nevoie de bani. Acesti bani ii vom castiga doar daca vom fi competitivi.


Capital: Care este, concret, directia prioritara in care statele membre, Comisia Europeana, intentioneaza sa actioneze pentru a castiga acesti bani?

Nicolai Atzo: Reformarea pietei muncii este principala noastra zona de interes. De aici ne pregatim si ne asteptam sa pornim marea transformare. In cazul Olandei, spre exemplu, problema se va pune in felul urmator pe piata muncii: oamenii au de ales intre locuri de munca putine si asigurari sociale mari sau asigurari mai mici si locuri de munca suficiente.


Capital: Ne aflam in fata unei Europe divizate. De o parte, se afla tarile vestice, fara diferente dramatice de dezvoltare intre regiuni, promotoare ale capitalismului modern de tip european si aflate acum in fata provocarii globalizarii. De cealalta parte, sunt fostele tari socialiste, dominate de mari disparitati regionale, adepte ale neoliberalismului. Care considerati ca va fi rezultatul fuziunii celor doua modele?

Nicolai Atzo: Cred cu convingere intr-un viitor social al Uniunii Europene si cred in solidaritate. Pe termen lung, Europa va trece prin transformari importante, iar finalitatea acestora va fi un sistem adaptat secolului XXI, un sistem competitiv. Costurile sunt mari, dar merita.


Capital: Va adera Romania la aceeasi Uniune Europeana la care au aderat in 2004 cele zece tari foste comuniste?

Nicolai Atzo: Cu siguranta, nu. Conjunctura regionala si globala s-a schimbat in ultimul an, din toate punctele de vedere. Este o cu totul alta Uniune Europeana.



“Cetatenii vechilor state membre cred ca s-a mers prea departe, ca o Uniune cu 25, 27 de state este prea mult.”

Nicolai Atzo,

Ministrul olandez al Afacerilor Europene

Afaceri Europene

• Rezultatele ultimului studiu IRSOP pe tema “Valori romanesti, valori europene” arata ca 56% din romani estimeaza ca, pe termen scurt, aderarea la Uniunea Europeana le va aduce mai multe dezavantaje decat avantaje.

Pe termen lung insa, alaturarea Romaniei celor 25 de state membre isi va face simtite efectele pozitive, 68% din concetatenii nostri fiind convinsi ca dezavantajele aderarii vor fi eclipsate de avantaje.


• Acelasi studiu pune in evidenta faptul ca romanii se asteapta ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, nivelul de trai sa creasca (38% dintre ei), sa poata calatori fara viza si sa lucreze legal in statele membre (30%). Doar 16% din ei sunt de parere ca in Romania vor fi mai multe locuri de munca si doar 15% ca va avea loc o relansare economica a tarii. Punand cap la cap aceste doua informatii, rezulta ca romanii nu au incredere in potentialul national de crestere economica si nu-si leaga nici o clipa sperantele de o imbunatatire a mediului economic intern. Aderarea la Uniunea Europeana nu va face din Romania o tara la fel de dezirabila ca nivel de trai cum sunt Italia, Germania sau Spania, ci le va facilita deplasarea catre alte economii europene unde, spera ei, vor gasi resursele pentru cresterea nivelului de trai.


• In aceeasi nota se inscrie si convingerea ca valorile europene si cele ale statului de drept nu vor prinde radacini in Romania. Astfel, doar 12% din subiecti considera ca odata cu intrarea noastra in Uniunea Europeana coruptia va disparea, oamenii vor fi egali in fata legii si competitia va fi loiala.


• Cat despre mecanismul democratic si participarea cetatenilor la viata statutului, in proportie de 83%, intervievatii sunt convinsi ca omul de rand nu poate influenta hotararile Guvernului, iar 55% ca pluralismul politic nu ofera nici un avantaj.




• In schimb, valorile “ne-europene” sunt extrem de bine ancorate in constiinta colectiva. Pentru 85% din romani, cine nu are bani sau relatii nu are sansa de a fi tratat corect in justitie. Pentru a avansa, este nevoie sa faci ilegalitati, cred 62% dintre ei, iar pentru 58% din concetateni imposibilitatea eliminarii spagii, favoritismului si influentei politicului in justitie are valoare de axioma.


• Grav este ca, pe fondul accentuarii saraciei si al nesigurantei vizavi de viitor, apare tendinta de generalizare a unor false perceptii ce alimenteaza xenofobia. Astfel, 64% din subiecti sunt de parere ca prea multi straini prospera in Romania, in timp ce romanii o duc prost, iar 61% sunt convinsi ca arabii, chinezii si turcii sunt necinstiti.