Guvernatorul Băncii Naționale Române (BNR), Mugur Isărescu, a depus o sesizare la Curtea Consituțională a României (CCR) cu privire la legea în baza căreia CNSAS a decis că acesta a colaborat cu Securitatea. În cursul zilei de marți, Curtea Constituțională a României a admis sesizarea guvernatorului BNR, arătând, de altfel, că această lege este neconstituțională în ansamblul său.
CCR i-a dat câștig de cauză lui Mugur Isărescu. Legea în baza căreia CNSAS a decis că guvernatorul BNR a colaborat cu Securitatea – neconsituțională
Mugur Isărescu are pe rolul Curţii de Apel Bucureşti un proces în care CNSAS solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR.
În timpul procesului, avocatul lui Mugur Isărescu, fostul ministrul liberal al Justiţiei Valeriu Stoica, a solicitat şi a obţinut din partea judecătorilor sesizarea CCR cu o excepţie privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale în baza cărora CNSAS l-a declarat pe guvernatorul BNR colaborator al fostei Securităţi comuniste, respectiv a Legii nr.161/2019 în ansamblul său, precum şi a art.12 ind.1 din OUG nr.24/2008 şi a art.2 lit.b teza I din OUG nr.24/2008.
CCR a decis marţi că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său.
„Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său. Prin aceeaşi decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se arată în hotărârea CCR.
Reglementarea aspectelor ce țin de organizarea și funcționarea CNSAS
Într-un comunicat de presă, CCR susţine că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008, nu a înfiinţat o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS.
„Aşadar, exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome. Având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi faptul că art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituţionalitate în ansamblu a fost reţinută faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008”, mai spune CCR.
Reverificarea dosarelor pentru persoanele care primiseră adeverință de necolaborare
În anul 2019, Parlamentul a adoptat, la iniţiativa senatorului Daniel Zamfir, o modificare a OUG 24/2008, prin adoptarea Legii nr.161/2019, modificare care dă posibilitatea CNSAS să reverifice dosarele pentru persoanele care anterior primiseră adeverinţă de necolaborare, dar pentru care instituţia primeşte informaţii noi.
Astfel, art.12, ind (1) din OUG 24/2008 introdus prin Legea 161/2019 prevede: „În condiţiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările şi completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverinţe, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, direcţia de specialitate identifică informaţii care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanţă de urgenţă, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidenţiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât şi la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile menţionate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă”.
Calitatea de colaborator al Securității
În iunie 2020, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979 – 1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
„Din analiza dosarelor, (…) rezultă că domnul (Mugur Isărescu – n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. (…) La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi domnul (Mugur Isărescu – n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu – n.r.) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
CNSAS citează mai multe documente privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate comunistă
„De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (…) şi domnul (Mugur Isărescu – n.r.) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (…), respectiv: document olograf semnat de (…) cu numele real (…); modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (…), a pasajului ‘mi-a spus că am fost căutat’ cu ‘mi-a spus că (…) a fost căutat’ (…); menţionarea de către sursă (…), în textul unei note (…), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isărescu – n.r.) din aceeaşi adresă (…); coroborarea informaţiilor din dosarul (…) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (…), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra domnului (Mugur Isărescu – n.r.); menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi domnul (Mugur Isărescu – n.r.), se verifică prin sursa (…); calitatea domnului (Mugur Isărescu – n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (…)”, mai susţine CNSAS.
CNSAS: Mugur Isăreascu a activat ca informator ar Securității în perioada 1979-1989
Conform instituţiei, Mugur Isărescu a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979 – 1989, iar pe parcursul colaborării cu Securitatea el a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări.
„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (…), domnul (Mugur Isărescu – n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), în perioada 1979 – 1989, fiind recrutat de către (…), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (…). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai arată în cererea CNSAS trimisă la CAB.
Potrivit CNSAS, informaţiile furnizate Securităţii de către Mugur Isărescu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.