drept un lux. Asta se traduce, din pacate, prin numeroase abuzuri ale furnizorilor, acceptate, in multe cazuri, fara cracnire de catre consumatori. Ambele tipuri de atitudine au in spate aceeasi realitate: alternativa nu exista, mai ales pentru marea masa a clientilor, care locuiesc la bloc. Caci daca un consumator care sta la curte si s-a saturat de calitatea proasta a serviciilor se poate debransa, si-si poate sapa in disperare de cauza o fantana, pentru cel de la etajul zece nu exista scapare
drept un lux. Asta se traduce, din pacate, prin numeroase abuzuri ale furnizorilor, acceptate, in multe cazuri, fara cracnire de catre consumatori. Ambele tipuri de atitudine au in spate aceeasi realitate: alternativa nu exista, mai ales pentru marea masa a clientilor, care locuiesc la bloc. Caci daca un consumator care sta la curte si s-a saturat de calitatea proasta a serviciilor se poate debransa, si-si poate sapa in disperare de cauza o fantana, pentru cel de la etajul zece nu exista scapare.Totusi, ce faci atunci cand iti ajunge cutitul la os? Te duci la Oficiul pentru Protectia Consumatorului si depui o plangere. Conform Biroului de Presa al ANPC, in 2003 s-au inregistrat, in Romania, 1.046 de reclamatii impotriva furnizorilor de apa. In primele sase luni ale lui 2004, proportia s-a pastrat – 501 reclamatii. 110 dintre acestea au fost in Bucuresti, 40 in Prahova, 38 in Constanta si 28 in Alba, in timp ce in Bacau, Neamt, Harghita, Olt si Valcea nu a fost depusa nici o plangere de acest gen. Cel mai adesea, spun reprezentantii ANPC, consumatorii se plang de calitatea apei (miros sau gust neplacut, colorata, cu corpuri straine), de modul de facturare, de modul de remediere a avariilor si de presiunea scazuta.In realitate, plangerile sunt mult mai multe decat cele care ajung la OPC. Potrivit directorului general al Apa Nova Bucuresti, Andreas Baude, in 2003 s-au inregistrat 3.100 de reclamatii privind facturile, din care circa 1.000 au fost justificate. In prima jumatate a lui 2004 s-au depus 1.000 de plangeri (370 justificate).Reglementari greu de aplicatMai mult, se pare ca nu toate reclamatiile „nejustificate” sunt intr-adevar asa. Bucuresteanca Magdalena Lazar Iosub a sesizat Asociatia pentru Protectia Consumatorilor (APC) pentru o factura de 14 milioane de lei (ar fi consumat 1.118 metri cubi de apa intr-o luna, desi in lunile anterioare consumase doar circa 20!). Raspunsul celor de la Apa Nova: „probabil e vorba de o defectiune pe instalatia interioara”. Se pare ca a fost vorba de o defectiune, dar de o teava sparta chiar langa locuinta reclamantei, care s-a trezit astfel obligata sa plateasca apa scursa pe strada.In ciuda acestor cifre, autoritatile incearca sa ne linisteasca. Daniel Cruceru, director general la Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarire Comunala (ANRSC), spune ca exista reglementari foarte clare pentru furnizorii de apa. Doar ca, arata el, unele contracte, ca cel cu Apa Nova, s-au semnat inainte de aparitia acestor reguli, asa ca nu pot fi atacate.Andreas Baude afirma, insa, ca „principala preocupare” a companiei pe care o conduce este calitatea serviciilor si, in special, calitatea apei furnizate. „In acest sens, in 2003 si 2004 se investesc in reabilitarea statiei de tratare de la Rosu 233 de miliarde de lei”, spune el.Ce sanse avem in justitie?Dar in alte parti nu se vede nici o urma de bunavointa. Un barbat din Lehliu-Gara spune ca furnizorul de apa din localitate nu a avut niciodata autorizatie sanitara de functionare. In plus, se plange el, desi in contract scrie ca apa se furnizeaza in program continuu, in realitate ea curge doar intre orele 8 si 18, cand foarte multi oameni sunt la serviciu. „OPC nu a luat nici o masura”, spune el.si un consumator din Ramnicu Sarat s-a plans APC de calitatea apei, care ar avea miros neplacut si ar contine impuritati. Raspunsul Directiei de sanatate Publica Buzau a fost ca „nu s-au stabilit depasiri ale parametrilor de potabilitate”.Ce s-ar putea face, totusi, atunci cand autoritatile nu par a fi de partea noastra? Laura Pascu, PR manager al APC Romania, spune ca publicul ar trebui sa lupte pentru combaterea oricarei forme de monopol asupra resurselor de apa. Bogdan Varjan, avocat la stefanica, Dutu si Asociatii, crede ca orice client are sanse sa castige un proces pentru nerespectarea unor clauze contractuale, putand cere inclusiv daune materiale. „In ceea ce priveste calitatea apei, teoretic e posibil sa intentezi o actiune, insa practic e greu de crezut ca se poate obtine o decizie favorabila”, spune el.
CUM EVITAtI PROBLEMELE CU FURNIZORUL DE APa
· Cititi cu atentie factura in fiecare luna, pentru a sti exact ce platiti.
· Urmariti modul de functionare a contorului si insistati ca acesta sa fie „citit” de fiecare data.
· Informati-va asupra furnizorului de apa din localitatea dumneavoastra. Daca nu aveti incredere in calitatea apei, puteti, contra cost, sa cereti analiza unei probe la Directia de Sanatate Publica. Daca nu vreti sau nu puteti face acest lucru, nu consumati apa decat dupa ce ati fiert-o.
· Cititi cu atentie contractul.
Daca vi se pare ca o clauza este abuziva sau nu se respecta, aveti posibilitatea sa o atacati.
CE CRED CITITORII DESPRE „DICTATURA FURNIZORILOR”
Campania „Dictatura furnizorilor” a provocat numeroase reactii cititorilor „Capital”. O prima parte a acestora le puteti citi mai jos.
Ionut Ciuca, Sibiu: „Ma bucur nespus de mult ca ati publicat articolul despre serviciile societatilor de cablu din Romania. Am trait cateva experiente in legatura cu asta. De exemplu, desi am platit la timp, chitanta a fost emisa pe alt nume si m-am trezit decuplat, fara nici un fel de somatie. O alta problema: cand m-am abonat la serviciile de telefonie prin cablu mi s-a spus ca voi primi echipamentul gratuit, sa-l folosesc tot gratuit, dar cand am ajuns acasa si am citit contractul (care are peste 5 pagini A4, fata-verso), am descoperit ca este gratuit numai un an, dupa care se mai adauga vreo 2 euro la fiecare factura.”
Iulian Dan, Constanta: „Felicitari intregii redactii pentru efortul jurnalistic. Am avut si eu o problema cu un dealer auto din Constanta, de la care am cumparat un Renault Clio cu vopseaua deteriorata. Dupa doua audiente la Renault, doua constatari la un alt concesionar si zeci de telefoane, mail-uri si faxuri, problema mea s-a rezolvat temporar(pentru ca nu cred ca in timp se va pastra starea vopselei), pe cale „amiabila”: masina a fost lustruita.”
Cosmin Nae, Bucuresti: „Sunt mai mult decat dornic sa ma alatur unei eventuale tabere de lupta impotriva abuzurilor societatilor de cablu. Sper sa se initieze ceva, deoarece intr-adevar acestea nu actioneaza intr-un mediu concurential, ci este vorba de o cartelizare, o regionalizare a oraselor astfel incat un consumator nu are posibilitatea de a alege.”
Gina Neculai, Iasi: „Litigiul intre mine si Moldotrans Auto, service-ul care mi-a inlocuit pur si simplu masina, nu s-a incheiat. Dosarul de cercetare penala este inca la Sectia 1 Politie Iasi. Poate in urma articolului dvs. se va sesiza cineva.”
stefan Teglas, Timisoara: „In urma cu trei ani, in Timisoara exista o concurenta acerba intre operatorii de cablu. Acestia se inghesuiau sa ofere servicii cat mai bune si, in plus, preturile erau acceptabile. In urma cu un an, orasul a fost impartit literalmente intre doi furnizori (UPC si RCS). Ma intreb de ce Consiliul Concurentei nu se autosesizeaza si nu reglementeaza astfel de situatii. Aceste firme ar trebui sa aiba o licenta care sa ii oblige sa acopere o anumita arie dintr-o localitate, astfel incat pe o strada sa nu fie mai putin de doi operatori.”
Florenta Stan, Timisoara: „In aprilie 2004 am cumparat o cartela telefonica RomTelecom de 80.000 lei. In 13 iulie, am vrut s-o folosesc, dar nu a functionat. De la RomTelecom mi s-a spus ca e expirata. Pe ea scrie – data expirarii: 07. 2004. Nu inteleg de ce expirase deja in 13 iulie sau poate ca a expirat deja la 1 iulie, cand 07.2004 este si 31.07.2004?”