Odată cu creşterea lichidităţii din sistem şi cu descoperirea statului pe post de client fidel, băncile au revenit la practicile dinaintea crizei, cu dobânzi reduse mai mult la depozite decât la credite. Deocamdată, însă, populaţia nu mai vrea credite. Discuţiile din ultimul timp referitoare la depozite şi la credite au fost axate pe programul „Prima Casă“ şi pe avantajele sau dezavantajele pe care le oferă această formă de achiziţionare a unei locuinţe. Ra
Odată cu creşterea lichidităţii din sistem şi cu descoperirea statului pe post de client fidel, băncile au revenit la practicile dinaintea crizei, cu dobânzi reduse mai mult la depozite decât la credite. Deocamdată, însă, populaţia nu mai vrea credite.
Discuţiile din ultimul timp referitoare la depozite şi la credite au fost axate pe programul „Prima Casă“ şi pe avantajele sau dezavantajele pe care le oferă această formă de achiziţionare a unei locuinţe. Randamentele depozitelor au intrat într-un con de umbră după ce piaţa de capital a dat semne de revenire, iar creditele bancare, ca şi leasingul, au devenit neinteresante pentru majoritatea populaţiei, deoarece împrumuturile nu au mare căutare în această perioadă. Nivelurile dobânzilor însă nu au stat pe loc. Odată cu modificările operate de Banca Naţională a României (BNR), băncile au început să micşoreze bonificaţiile depozitelor la termen, iar următoarea mişcare este reducerea dobânzilor la credite.
Problemele legate de creditele neperformante nu sunt încă foarte presante pentru sistemul bancar autohton. Conform datelor BNR, la finele lunii mai, valoarea creditelor restante din sistem a ajuns la 2,55% din total, adică 1,3 miliarde euro. Creşterea masivă este o problemă (în urmă cu un an ponderea neperformantelor era de circa 1%), însă valoarea redusă nu obligă băncile să reeşaloneze prea multe împrumuturi. Şi nici să umble la dobânzi.
Statul, clientul preferat al băncilor
Este evident, conform ultimelor date disponibile la BNR, că în prezent principalul client al băncilor comerciale este statul român. Creditul guvernamental s-a majorat, la sfârşitul lunii iunie, cu 213,6% în termeni reali faţă de aceeaşi dată a anului trecut, ajungând până la 36,7 miliarde lei. Dobânda împrumuturilor este evident negociată, la niveluri de circa 5% pentru euro şi 10% pentru lei, iar clientul nu prezintă riscuri de nerambursare. În aceste condiţii, băncile nu mai au nevoie să alerge după clienţi mici şi nici să îşi facă ofertele mai atractive.
Depozite ieftine, credite scumpe
Dobânzile creditelor rămân însă foarte ridicate. În uşoară scădere faţă de lunile anterioare, creditele imobiliare, ipotecare sau auto au o dobândă anuală efectivă (DAE) medie de 19%-26% în lei şi 11,5%-15,5% în euro, conform site-ului conso.ro. Creditele de nevoi personale sau cele aferente cardurilor de credit ajung la o DAE de 28%-30%. Se poate observa că spreadul este foarte mare, descurajant pentru eventualii clienţi.
Situaţia se reflectă în piaţă prin reducerea cu 0,5% a soldului creditului neguvernamental total (persoane fizice şi juridice, atât în lei, cât şi în valută) de la sfârşitul lui iunie faţă de luna anterioară. Faţă de iunie 2008, soldul a urcat cu 11,2%, avans infim în raport cu dublarea din ultimii ani. Iar trendul este în continuare de scădere. Până la sfârşitul acestui an, vom mai vedea reduceri ale dobânzilor la depozite şi la credite, însă interesul de a finanţa populaţia şi companiile din sectorul privat va fi ţinut mult timp în loc de cererea ridicată de împrumuturi a statului.
213% este majorarea creditului guvernamental în perioada iunie 2008 – iunie 2009. Creditul neguvernamental a urcat cu numai 11,2%