Isărescu: Fixarea cursului de schimb între leu şi franc este o fantezie la oră de seară la televizor

Fixarea cursului de schimb între leu şi franc, indiferent de celelalte valute, indiferent de consecinţele economice reprezintă o "fantezie la oră de seară la televizor" şi discuţii pentru rating, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit căruia banca centrală nu poate să ia deciziile de politică monetară după ratingul televiziunilor.

"Dacă sunt la această temă, a manierei în care abordăm un şoc extern de o asemenea amploare (aprecierea puternică a francului elveţian – n.r.), daţi-mi voie să lămuresc trei abordări. Sper că sunt numai pripite sau create din confuzie, dar ele aproape au monopolizat dezbaterea publică şi cred că au creat multe probleme de înţelegere în rândul opiniei publice", a declarat vineri guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei de presă intitulată "Problema creditelor în franci elveţieni".

În primul rând, şeful băncii centrale s-a referit la propunerea lansată în spaţiul public de a fixa cursul leului de cel al francului, indiferent de celelalte valute, prin intervenţii în franci elveţieni. Mugur Isărescu a explicat că o astfel de măsură este imposibil de adoptat în condiţiile în care pe piaţa valutară internaţională se stabilesc cotaţiile în timp real între marile capitale ale lumii pe 0,001% (diferenţă de curs). "Apeşi pe un buton şi platformele de tranzacţionare echilibrează cursurile. Păi cum să funcţioneze o diferenţă de 20%? Deci, cu toate că aş spune că este este o fantezie la oră de seară la televizor…trebuie să lămurim…este nu numai nerealistă, este un vis, nu se poate face aşa ceva", a explicat Isărescu.

O a doua idee vehiculată în spaţiul public la care s-a referit guvernatorul BNR este fixarea cursului leu-franc indiferent de consecinţe. "Putem face asta! BNR intervine puternic, aduce cursul la nivelul de dinainte de 14 ianuarie. Prima consecinţă este că leul se apreciază la 3,7 lei/euro! Aş putea spune că este un scenariu horror datorită consecinţelor sale", a explicat Isărescu. El a precizat că o astfel de măsură ar duce la "amputarea" cu 20% a veniturilor exportatorilor, ar sugruma exporturile cu consecinţe pe creşterea economică. În opinia sa, o astfel de măsură ar duce ţara în recesiune puternică, cu creştere de şomaj, stimularea importurilor, iar deficitul de cont curent ar creşte la 5 – 6 – 10% din PIB. "În aceste condiţii leii din piaţă dispar, iar ce s-a întâmplat în 2008 ar fi o jucărie", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat şi de ce Banca Naţională nu a putut interzice creditele în franci elveţieni arătând că o astfel de măsură nu numai că ar fi fost în contradicţie cu principiile de aderare la Uniunea Europeană, dar banca centrală a avertizat ce înseamnă libertatea dată de apartenenţa la spaţiul UE. "Această libertate este echivalent cu libertatea de a călători într-o lume în care există terorism. Interdicţia ar fi fost un fel de auto excludere din această zonă a convertibilităţii totale", a mai spus Isărescu.

Referitor la creditul personal, guvernatorul BNR a amintit că s-au luat măsuri de restricţionare, menţionând doar majorarea ratei rezervelor minime obligatorii la valută la 40%.

Şeful BNR a atras atenţia şi asupra catalogării publice a francului ca "monedă toxică", precizând că sintagma reprezintă un derapaj verbal regretabil. "Iar comparaţia francului cu rubla este antologică…probabil va face deliciul nostru ca bancul cu Lenin în Elveţia", a mai spus Isărescu. AGERPRES