Informatii false pentru prietenii europeni

Intentionand, printre altele, demontarea traditiei dezinformarii romanilor in zonele cele mai sensibile ale existentei lor, Guvernul a pus la punct o noua strategie de comunicare pe tema integrarii in Uniunea Europeana. Iata insa, ca la mai putin de doua luni de la lansarea acesteia, actiunile uneia dintre organizatiile guvernamentale cheie in furnizarea informatiilor despre Romania compromit demersul guvernamental. Recomandandu-se ca “furnizor proactiv de informatii despre Ro



Intentionand, printre altele, demontarea traditiei dezinformarii romanilor in zonele cele mai sensibile ale existentei lor, Guvernul a pus la punct o noua strategie de comunicare pe tema integrarii in Uniunea Europeana. Iata insa, ca la mai putin de doua luni de la lansarea acesteia, actiunile uneia dintre organizatiile guvernamentale cheie in furnizarea informatiilor despre Romania compromit demersul guvernamental.

Recomandandu-se ca “furnizor proactiv de informatii despre Romania”, Centrul Roman de Informare de la Bruxelles (CRIB), aflat in subordinea Ministerului Afacerilor Externe, declara celor care au curiozitatea de a-i vizita site-ul de Internet ca “eforturile” sale de comunicare sunt “dedicate pozitionarii Romaniei” pe plan european. Sau, citandu-l pe Andrei Tarnea, seful

centrului, “activitatea noastra presupune selectarea de informatii care sa prezinte favorabil Romania”. Intre “selectare” si “mistificare” nu este decat un pas pentru CRIB, fapt demonstrat de recenta prezentare a pozitiei unui inalt oficial european. Este vorba despre comisarul pentru fiscalitate si uniune vamala, Laszlo Kovacs, ale carui concluzii, la sfarsitul vizitei de monitorizare intreprinse in Romania, au fost traduse pentru europeni pe dos decat suna ele in realitate. Comisarul s-a referit la nivelul de colectare a taxelor ca “fiind foarte scazut”, “nemultumitor” sau “extrem de scazut”, iar CRIB si-a informat in limba engleza publicul tinta ca oficialul european “a laudat autoritatile pentru imbunatatirea colectarii taxelor”.

La cererea de explicatii din partea revistei noastre, justificarea CRIB pentru furnizarea de informatii false este socanta. Directorul Andrei Tarnea sustine ca stirea a fost preluata de la o sursa pe care a uitat sa o mentioneze, deci nu-si asuma responsabilitatea continutului. In plus, sta foarte linistit pentru ca “publicul avertizat” caruia i se adreseaza nu a semnalat “prompt” ca este intoxicat cu informatii false despre stadiul pregatirii tarii noastre pentru aderare la UE in ceea ce priveste colectarea taxelor la bugetul public. Cu alte cuvinte, verificarea corectitudinii informatiilor si asumarea responsabilitatii propriilor erori, daca este vorba despre o eroare si nu de un act intentionat, nu se numara printre obligatiile celor patru angajati ai centrului, care isi petrec placut timpul la Bruxelles, consumand un buget de 90 de mii de euro anual. Este posibil ca nepriceperea si inconstienta lor sa fie rezultatul direct al modului in care au ajuns unde sunt, presa centrala mentionand, in urma cu un an de zile, ca posturile caldute de la Bruxelles au fost ocupate nu prin concurs, de cei mai buni dintre cei buni, ci prin relatii, de catre cei cu parinti valorosi politic.


“Executivul roman trebuie sa ia masuri pentru combaterea evaziunii fiscale si o mai buna colectare a taxelor.”

Redarea de catre Agentia Nationala de Presa ROMPRES a discursului asupra colectarii taxelor, tinut de comisarul european.

“Apreciez ca nivelul colectarii taxei pe valoarea adaugata si a accizelor este foarte scazut, situatie careia autoritatile romane trebuie sa-i gaseasca o rezolvare cat mai curand.”

Extras din interviul acordat revistei Capital de catre comisarul european pentru fiscalitate si uniune vamala, Laszlo Kovacs.

“Am atras atentia oficialitatilor romane, primului-ministru, ministrului afacerilor externe si responsabililor din Ministerul Finantelor asupra necesitatii cresterii capacitatii administratiei fiscale, pentru ca nivelul colectarii taxei pe valoarea adaugata si a accizelor este extrem de scazut.”

Declaratia comisarului european pentru fiscalitate si uniune vamala in conferinta de presa.

“Kovacs a laudat autoritatile romane pentru imbunatatirea colectarii taxelor si implificarea procedurilor vamale si a indemnat Guvernul sa continue reformele”.

Traducerea in limba romana a informatiei false furnizate de Centrul Roman de Informare de la Bruxelles catre “mediul european”, respectiv reprezentantilor statelor membre,
ONG-urilor europene, mass-media.

Prezentarea festivist eronata a informatiilor despre progresele Romaniei in procesul
de aderare la Uniunea Europeana compromite eforturile de imbunatatire a imaginii externe a Romaniei, depuse de ministerul condus de ministrul Mihai Razvan Ungureanu

Intentionat sau nu, demersul organizatiei guvernamentale saboteaza imaginea Romaniei

In Strategia Guvernului de comunicare interna si externa privind integrarea Romaniei in UE, obiectivul urmarit pe plan extern este “construirea unei atitudini pozitive fata de Romania, ca viitor membru al Uniunii Europene, in randul statelor membre ale Uniunii Europene”. Caile pe care acest obiectiv vor fi atinse sunt:


• Prezentarea Romaniei ca o tara capabila de a indeplini angajamentele care ii revin in calitate de viitor stat membru, care se adapteaza rapid la cerintele comunitare, respecta si promoveaza valorile Uniunii Europene;


• Cresterea gradului de informare in tarile membre despre realizarile obtinute de Romania pe linia pregatirii pentru aderare.


• Informarea cetatenilor statelor membre despre “valoarea adaugata” a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, respectiv contributia Romaniei la valorile, cultura si economia Uniunii Europene.

• Dezvoltarea unei retele de informare despre Romania in tarile din Uniunea Europeana, atragerea grupurilor de sprijin in transmiterea mesajelor privind Romania, in tarile Uniunii Europene.


Intr-un moment delicat, ca cel actual, in care cercuri politice europene influente pun la indoiala credibilitatea eforturilor Romaniei de indeplinire a angajamentelor asumate si vaneaza orice ocazie de a declara public “oboseala extinderii”, practici ca cele ale Centrului Roman de Informare de la Bruxelles compromit definitiv orice strategie, oricat de stralucita ar fi ea.

Afaceri Europene

• Increderea cetatenilor Uniunii Europene in institutiile comunitare este in cadere libera, arata ultimul sondaj de opinie realizat de Comisia Europeana. In prima jumatate a anului in curs, Comisia Europeana a pierdut sase procente la capitolul credibilitate, fata de vara luil 2004, astazi mai putin de jumatate din cetatenii europeni (46%) avand incredere in acest adevarat Executiv al Uniunii. Parlamentul European este, la randul sau, afectat de schimbarea de dispozitie a oamenilor, indusa de conjunctura economica europeana si de psihoza globalizarii.

Circa jumatate dintre cetatenii statelor membre (52%) considera in prezent ca Parlamentul European este o institutie credibila, fata de 57% anul trecut. Cele mai mari deziluzii se pare ca le-au suferit irlandezii si spaniolii, popoare prin excelenta euro-entuziaste. Nivelul increderii lor in institutiile comunitare este inca ridicat, dar a inregistrat cea mai mare scadere de pe continent, in intervalul analizat. Dintr-o suta de irlandezi, doar 57 au acum incredere in parlamentul European, fata de 70 anul trecut pe vremea asta. Cat despre spanioli, procentele de increzatori sunt mai mici decat in Irlanda, 46%, iar scaderea fata de anul trecut este mai mare, 14%. Aceeasi tendinta descrescatoare se remarca in Germania si Olanda, tari in care patru din zece cetateni nu au incredere in Parlamentul si Comisia Europeana. Statistica lipsita de viata reflecta o stare de fapt ingrijoratoare pentru liderii Uniunii Europene, respectiv adancirea faliei dintre cele 475 de milioane de cetateni europeni si conducatorii lor. In aceste conditii, esecul consultarilor populare pe teme de politici europene nu mai poate fi o surpriza pentru nimeni.


• Direct legata de increderea in institutiile cheie ale Uniunii Europene este perceptia europenilor ca parerile lor nu conteaza pentru cei care o conduc. Sunt convinsi de acest lucru 53% din ei si nu exista diferente notabile intre europenii din vechile state membre si cei din noile state membre.


• Uniunea monetara se bucura mai ales de sprijinul belgienilor, slovenilor, irlandezilor si luxemburghezilor. Opt din zece sunt pentru euro. Raman in continuare reticenti la adresa zonei euro cetatenii statelor membre care au ramas in afara acesteia, Danemarca, Suedia si Marea Britanie. Procentajul este ridicat: 48% in Suedia, 45% in Danemarca, 64% in Marea Britanie.


• Vestea buna adusa de sondarea opiniei publice din statele membre este aceea ca unul din doi cetateni europeni este de acord cu primirea de noi tari in Uniunea Europeana. Este adevarat ca in aceeasi perioada a anului trecut procentul celor favorabili extinderii era ceva mai mare (52% fata de 50% in prezent). Procesul extinderii se bucura de cei mai multi simpatizanti in cele zece state central si est-europene, membre ale blocului european din mai 2004.