Ieşirea din criză e treaba managerilor, nu pierderile

Descendent al unei vechi familii de domnitori şi fost general manager al Inbev România, Mihai Ghyka explică cum ar trebui să îşi schimbe managerii români atitudinea faţă de criză urmând modelul liderilor americani. «Managerii din Statele Unite nu vorbesc despre criză, ci despre creşterea care va veni după criză. Plănuiesc cum pot să atace piaţa cu produse noi, în al doilea semestru al anului viitor, când anumite industrii prevăd ieşirea din criză», spune Miha

Descendent al unei vechi familii de domnitori şi fost general manager al Inbev România, Mihai Ghyka explică cum ar trebui să îşi schimbe managerii români atitudinea faţă de criză urmând modelul liderilor americani.

«Managerii din Statele Unite nu vorbesc despre criză, ci despre creşterea care va veni după criză. Plănuiesc cum pot să atace piaţa cu produse noi, în al doilea semestru al anului viitor, când anumite industrii prevăd ieşirea din criză», spune Mihai Ghyka, managerul român, în vârstă de 38 de ani, ales anul acesta bursier al Eisenhower Fellowship cu proiectul Branding România. Scopul principal al programului Eisenhower este formarea liderilor, iar primul român bursier a fost Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Țiriac Bank. Timp de două luni, ca bursier, Mihai Ghyka a vizitat Statele Unite şi s-a întâlnit cu lideri americani, de la Roger Enrico, CEO al PepsiCo, care a reuşit să facă din Pepsi cea mai vândută băutură carbogazoasă în Statele Unite, la fostul secretar de stat american Colin Powell şi Cristian Ketels, coautor al cărţilor profesorului Michael Porter.

Experienţa de bursier i-a oferit ocazia să înţeleagă modelul brandului naţional al Statelor Unite, dar şi să predea două cursuri în faţa studenţilor Cornell University. Dacă în primul curs a discutat despre managementul riscului referindu-se la experienţa sa din Inbev România, compania pe care a condus-o şi unde a fost responsabil de succesul mărcii Bergenbier, în cel de-al doilea, el a discutat despre impactul crizei pe plan local şi similitudinile cu Statele Unite. „În România, după cinci ani de creştere exponenţială, căderea este destul de abruptă, dar cred că diferenţa faţă de State este, în primul rând, de atitudine. Ne-am obişnuit să privim lucrurile la extrem: atunci când este creştere economică, ne comportăm ca şi cum ea ar dura 50 de ani de acum încolo, iar atunci când este criză, ne comportăm la fel. Economia e un ciclu. Există flux şi reflux. Asta ar trebui liderii să înţeleagă“, spune el. „Esenţial este să iei măsurile dificile la începutul crizei şi dintr-o dată, iar apoi să te focusezi pe ceea ce va urma, pe planuri de viitor, şi nu pe corecţii şi măsuri coercitive de moment. Să vezi dincolo de criză“, îndeamnă Mihai Ghyka.

În toate întâlnirile pe care le-am avut în Statele Unite, nimeni nu aducea vorba de criză dacă nu întrebam eu.

România vs Statele Unite

– Nu am întâlnit diferenţe majore de competenţe între managerii români şi cei americani, ci doar de ati­tu­di­ne.

– La nivel de management, americanii sunt mult mai rapizi în luarea deciziilor, şi caută oportunităţile crizei, nu partea negativă a acesteia.