Grecia și Turcia fac un prim pas în reducerea tensiunilor dintre cele două țări, după o discuție telefonică dintre președintele turc Recep Tayyip Erdogan și premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Cei doi oficiali au căzut de acord să continue discuțiile bilaterale și să restabilească astfel canalele de comunicare.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au discutat vineri telefonic despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra ţărilor lor, au indicat Atena şi Ankara, un astfel de contact fiind rar între cele două ţări vecine care au dezacorduri într-o serie de probleme, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Mitsotakis şi Erdogan au abordat modalităţile de gestionare a efectelor pandemiei de COVID-19, redeschiderea frontierelor şi restabilirea fluxurilor turistice, se arată într-un comunicat al biroului premierului Mitsotakis.
„Mitsotakis şi Erdogan au convenit să menţină deschise canalele de comunicare bilaterale”, se menţionează în document, o linie reiterată şi în declaraţia preşedinţiei turce.
Biroul lui Erdogan a declarat de asemenea că cei doi înalţi oficiali au discutat despre turism, securitate, precum şi despre cooperarea economică şi lupta împotriva COVID-19.
O sursă elenă apropiată de dosar a declarat: „Cei doi lideri n-au abordat probleme de politică înaltă, dar au fost de acord că tensiunea este relativ ridicată şi că trebuie restabilite canalele de comunicare”.
„Nu poate exista o dezescaladare a tensiunilor dacă cele două părţi nu îşi vorbesc”, a declarat aceasta.
Chiar dacă sunt vecine şi partenere în cadrul NATO, Grecia şi Turcia au relaţii dificile şi divergenţe în diverse probleme, cum ar fi drepturile asupra spaţiului aerian şi graniţelor maritime, precum şi situaţia Ciprului divizat etnic.
UE susține încetarea de către Turcia a forajului din largul Ciprului
Republica Cipru, recunoscută de comunitatea internaţională şi membră a UE, îşi exercită suveranitatea asupra a două treimi din sudul insulei. Autoproclamata Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Turcia, care a invadat treimea nordică a insulei în 1974, ca reacţie la o lovitură de stat ce urmărea să alipească insula de Grecia.
Negocierile sub egida ONU vizând reunificarea insulei au eşuat în 2017 şi nu au mai fost reluate, în special ca urmare a diviziunilor profunde generate de descoperirea unor depozite importante de gaze naturale pe fundul apelor din largul Ciprului, revendicate atât de Cipru cât şi de Turcia.
Ankara susţine că activităţile sale de foraj petrolier sunt în conformitate cu legislaţia internaţională şi că aliatul său turco-cipriot urmează să primească o parte din beneficii şi să aibă dreptul de a fora.
În ianuarie, Republica Cipru a acuzat Ankara de „piraterie” din cauza forajului repetat în ceea ce consideră a fi zona sa economică exclusivă.
În acest context, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a cerut Turciei să înceteze forajul ilegal de explorare a gazelor naturale în largul apelor Ciprului în cadrul unei întâlniri cu oficiali ciprioţi, desfăşurată joi la Nicosia, informează AFP.
„Forajul ilegal al Turciei trebuie să înceteze”, a declarat Borrell după întâlnirea cu ministrul afacerilor externe cipriot Nikos Christodoulides, în care discuţiile s-au concentrat pe „consolidarea stabilităţii regionale” şi reducerea tensiunilor.
„Delimitarea zonelor economice exclusive contestate de Turcia trebuie făcută în conformitate cu dreptul internaţional şi cu bună credinţă, aşa cum a propus Cipru”, a adăugat şeful diplomaţiei europene, adăugând că Uniunea Europeană a salutat această invitaţie la discuţii lansată Ankarei.