”Am răspuns în cadrul UE de extinderea spaţiului Schengen la noile state membre, iar normele pe care le-am stabilit în 2007, au fost foarte precise şi foarte transparente’, a afirmat Frattini, subliniind că Sofia şi Bucureştiul ”au îndeplinit criteriile tehnice necesare pentru a adera” la Schengen. Potrivit fostului şef al diplomaţiei italiene, cel care este pus la îndoială este în realitate însuşi conceptul de liberă circulaţie a cetăţenilor.

‘Acest lucru ar fi o greşeală foarte mare. A restricţiona acea libertate majoră care este libera circulaţie în spaţiul european ar fi un pas înapoi căruia Italia ar trebui să i se opună cu toată puterea’, a spus Frattini. Fostul ministru italian a adăugat că ‘fluxurile de lucrători ilegali şi de romi care comit uneori infracţiuni’ sunt proporţional minime ‘în comparaţie cu masa foarte mare a populaţiei române şi bulgare care, cu siguranţă, este alcătuită din persoane care se simt şi sunt cetăţeni europeni’.

Potrivit lui Frattini, este ‘absurd’ ca bulgarii şi românii să nu se poată bucura de libertatea de circulaţie, ‘mai ales după ce criteriile tehnice au fost îndeplinite” de aceste ţări.

Fostul şef al diplomaţiei italiene a apreciat că Balcanii sunt o regiune ‘absolut strategică pentru Europa’ şi ar fi ”miop” şi ”periculos” să te opui extinderii UE către ţările din regiune.

”Există o oboseală generală care ţine de percepţia că regulile UE întâmpină dificultăţi în a fi împărtăşite de actualii membri şi prin urmare extinderi ulterioare ar putea duce la alte poziţii diferite. Acest sentiment de oboseală este foarte periculos”, a ţinut să releve Frattini, care crede că Europa trece printr-o fază de criză gravă, ce nu este numai economică, ci şi politică.

Fostul demnitar este de părere că numai UE poate acţiona ca atracţie pentru ”a adormi ispitele naţionalismului în Balcani’. ‘Mai multă stabilitate şi mai multă Europa în Balcani echivalează cu mai multă stabilitate şi siguranţă pentru întreaga Uniune Europeană. Nu facem o favoare Balcanilor prin deschiderea uşilor noastre, ne facem o favoare şi nouă înşine’, a spus fostul titular al externelor.

Opoziţia puternică a Austriei şi Germaniei privind amânarea până în martie a deciziei şefilor de stat şi de guvern din UE privind candidatura Serbiei a contat mai mult decât tensiunile cu Kosovo, crede Frattini, care se aşteaptă ca în februarie miniştrii de externe să dea o evaluare deplin pozitivă atât privind Serbia cât şi Muntenegrul, iar ca în martie, şefii de guvern să confirme această evaluare.

Cel mai rău scenariu ce se poate imagina acum în Serbia este că amânarea deciziei cu privire la candidatura Belgradului ar putea ‘favoriza extremiştii şi pe cei care nu doresc aderarea la UE’.

În ceea ce priveşte Bosnia-Herţegovina, riscul este ca ‘oboseala’ anumitor ţări europene să reaprindă focare care nu au fost stinse niciodată complet.

‘Bosnia este ţara care ridică dificultăţi şi probleme mai mari. Este greu însă să le ceri liderilor bosniaci să facă mai mult, dacă nu le vom transmite semnale puternice’, a spus Frattini.

În opinia fostului ministru, ţara din Balcani care dovedeşte progrese este Albania, care trebuie însă să se reformeze plecând de la mecanismele de control puternic ale Parlamentului, care însă nu paralizează activitatea guvernului, pentru a trece apoi la normele pentru eliminarea corupţiei în aparatele publice şi la reforma electorală, pe care premierul Sali Berisha a oferit-o ca gest de reconciliere socialiştilor din opoziţie conduşi de Edi Rama.