Fluctuatiile cursului au luat amploare

Leul va fi influentat de dobanzile din SUA si euro-zona, dar si de banii romanilor care muncesc in strainatate De circa o luna, cursul mediu al euro a gasit un puternic prag suport la 3,52 lei. Evolutia a fost declansata de fluctuatiile mari din zona emergenta euro, in special cea a lirei turcesti, care a tras dupa ea in jos si celelalte monede. Trebuie remarcat faptul ca leul a fost mai protejat decat forintul maghiar sau zlotul polonez, stabilizandu-se intr-un culoar cuprins

Leul va fi influentat de dobanzile din SUA si euro-zona, dar si de banii romanilor care muncesc in strainatate

De circa o luna, cursul mediu al euro a gasit un puternic prag suport la 3,52 lei. Evolutia a fost declansata de fluctuatiile mari din zona emergenta euro, in special cea a lirei turcesti, care a tras dupa ea in jos si celelalte monede.



Trebuie remarcat faptul ca leul a fost mai protejat decat forintul maghiar sau zlotul polonez, stabilizandu-se intr-un culoar cuprins intre 3,5 si 3,53 lei.
In piata valutara, s-a observat ca in momentul in care cotatiile de cumparare urca spre 3,53-3,5350 lei, ordinele de vanzare se inmultesc brusc, euro coborand apoi spre 3,51 lei. Insa, rare au fost zilele in care moneda unica nu s-a oprit la 3,52 lei.
Fluctuatiile cursului, care sunt, uneori, in cursul unei sedinte interbancare, de circa trei bani, se datoreaza cererilor de valuta venite din partea nerezidentilor, care se adauga la cele ale importatorilor. Deficitul zilnic mediu de valuta ajunge astfel la 10-20 milioane euro, asa cum indica statisticile Bancii Nationale.


Deficitul este compensat de intrarile de la casele de schimb, bancare sau private. La aceasta se adauga intrarile de capital destinate investitiilor directe, un exemplu fiind ultimele majorari de capital ale filialelor mai multor banci straine.
Un factor negativ, care a influentat negativ evolutia majoritatii valutelor si burselor din zona emergenta euro, dar nu numai (un exemplu este si piata americana de capital) il reprezinta faptul ca fondurile de investitii au preferat sa isi inchida pozitiile detinute, plasan-du-si fondurile in bonuri de tezaur americane. Acestea au in vedere perspectiva cresterii dobanzii de referinta din SUA la 5,25% la finele acestei luni si la 5,5% in august. Nu trebuie uitat ca Banca Centrala Europeana (BCE) a majorat la randul ei dobanda la 2,75%, analistii anticipand pentru finele anului o crestere la 3-3,50%. Lorenzo Bini Smaghi, membru al consiliului director al BCE, declara la inceputul lunii ca “aducem ratele dobanzilor la niveluri compatibile cu rata de crestere economica din Europa.”




Deprecierea leului este benefica exportatorilor, insa pe perioada verii dealerii bancari anticipeaza o apreciere a leului. Ei au in vedere experienta ultimilor ani, cand majoritatea romanilor care muncesc in afara tarii se intorc sa isi petreaca vacantele sau sa investeasca in constructii, crescand intrarile de la nivelul caselor de schimb. De altfel, BNR considera, in ultimul raport trimestrial asupra inflatiei, ca “sporirea sezoniera a remiterilor din strainatate” si dinamica ridicata a investitiilor directe si de portofoliu reprezinta “influente divergente” ce vor modifica traiectoria ratei de schimb.
Aceste date creeaza posibilitatea unor fluctuatii majore ale cursului, care pot aduce euro spre pragul de 3,4 lei, in cazul intrarilor de valuta, dar pot determina si o crestere la 3,6 lei, in cazul in care caderea bursei de valori va continua, iar iesirile fondurilor speculative sau de investitii se vor inmulti. Exemplu cel mai recent este luna august 2005, cand euro a coborat la 3,4 lei, pentru ca in octombrie sa revina la 3,62 lei.



Dolarul recupereaza teren, euro stagneaza

De circa o luna, moneda unica stagneaza la pragul de 3,52 lei, in timp ce dolarul recupereaza terenul pierdut in mai, pe fondul scaderii euro la 1,2650 dolari.



Pentru companiile care realizeaza comert exterior, aceste fluctuatii pot crea probleme deosebite. Cea mai indicata solutie pentru acestea o constituie acoperirea riscurilor valutare prin realizarea de hedging la bursa la termen din Sibiu. Iar faptul ca, in scurt timp, pe piata la termen romaneasca se vor introduce contractele la termen cu scadenta la noua si 12 luni, reprezinta un avantaj major in realizarea unui plan de afaceri eficient.

La bursa sibiana, inca de la inceputul anului, s-a observat din partea investitorilor ca au pus pariul pe leu, ei cotand permanent moneda unica pentru scadenta de la finele lunii sub cursul de schimb. Astfel, de la 3,62-3,6350 lei, preturile futures scadeau deja in februarie la 3,55 lei. Saptamana trecuta, raportul euro/leu cu scadenta la sfarsitul lunii a fluctuat intre 3,52 si 3,54 lei, iar pentru septembrie, intre 3,5153 si 3,5549 lei.







DOUA SCENARII PENTRU EVOLUTIA CURSULUI

In ultima perioada, evolutia raportului leului fata de euro si dolar a fluctuat intr-un “canal de variatie”, insa fara a se defini o tendinta mai clara. Moneda nationala a oscilat fata de cea europeana in jurul pragului de 3,52 lei, cu un minim la 3,5 si un maxim la 3,55 lei. Privind evolutia paritatii euro/dolar, observam ca, practic, aceasta a reprezentat factorul determinant pentru evolutia leului.



Stabilizarea leului in culoarul mai sus amintit a fost datorata de scaderilor majore ale preturilor actiunilor de la Bursa de Valori, in special a SIF-urilor, ceea ce a facut ca piata valutara sa fie mai putin interesanta pentru speculatori. Pentru perioada urmatoare se prefigureaza doua scenarii probabile, unul fiind continuarea evolutiei leului fata de euro in acelasi canal de variatie ca in a doua jumatate din mai si in prima parte din iunie. Al doilea scenariu indica posibilitatea ca in iulie euro sa iasa din actualul culoar, datorita evolutiei paritatii euro/dolar si a intrarilor de cash, indreptandu-se spre 3,4 lei.

Victor Pop, director operatiuni Intervam SA

Solutii de protectie Impotriva fluctuatiilor

“Prin introducerea contractelor pe raportul euro/leu cu scadenta la 9 si 12 luni, exportatorii si importatorii vor putea sa se protejeze eficient fata de fluctuatiile cursului.”

Teodor Ancuta, presedintele Bursei din Sibiu