Europa se interesează de Sputnik chiar când tensiunea cu Moscova atinge apogeul

Ignacio Cembrero a scris o opinie cu privire la tensiunile din Mosova și Europa în contextul pandemiei de coronavirus. Deși UE a refuzat categoric achiziționarea vaccinului Sputnik V, anumite țări au fost dechise și au semnat deja contracte pentru cumpărararea acestuia.

O unitate specială a carabinierilor italieni a reținut, pe 30 martie, într-o parcare din centrul Romei, un căpitan de fregată  al Marinei italiene, repartizat la Ministerul Apărării, care tocmai predase unui oficial al Ambasadei Rusiei documente secrete ale țării și ale NATO. Guvernul italian a expulzat imediat doi diplomați ruși, arată El Confidencial. 

Acesta este cel mai recent conflict, adăugat la o listă lungă, între o țară europeană a NATO și Rusia. În ciuda acestor fricțiuni, câteva state membre ale Uniunii Europene au achiziționat vaccinul Sputnik V, câteva regiuni (Campania și Bavaria) au semnat pre-contracte pentru cumpărarea acestuia, o a treia zonă (Madrid) și-a arătat public interesul pentru substanța rusească și chiar și prima putere europeană, Germania, se gândește să o achiziționeze singură, deși, potrivit cancelarului Angela Merkel, ar prefera să facă demersul prin intermediul Comisiei Europene.

Când relația politică și diplomatică dintre UE și Rusia trece prin „orele sale cele mai proaste”, o expresie a ministrului rus Serghei Lavrov, este momentul în care primul vaccin împotriva Covid-19, în ordine cronologică, stârnește cel mai mare interes. Unele guverne consideră că este atractiv, în ciuda faptului că Agenția Europeană pentru Medicamente investighează în prezent fiabilitatea studiilor sale clinice; populația rusă este reticentă la vaccinare (doar 3,7% din populația sa a primit a doua doză); Slovacia a achiziționat 200.000 de flacoane pe care, deocamdată, nu le va inocula din cauza lipsei unei documentații indubitabile.

Noi clienți europeni

Mai rău, până în weekend-ul trecut în UE au fost fabricate 190 de milioane de doze, în timp ce în Rusia, doar 20 de milioane. Este puțin probabil că, dacă vor apărea noi clienți europeni, Moscova își va crește semnificativ producția de Sputnik V pentru a-l furniza. Ungaria, principalul cumpărător european, a primit doar 1,03 milioane de doze până la sfârșitul lunii martie, cu 570.000 mai puțin decât era prevăzut. Aproximativ 4,3 milioane de doze pe zi vor părăsi fabricile farma din UE în vară, conform previziunilor lui Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă. Va fi un surplus de vaccinuri „fabricate în UE”.

Pentru regimul lui Vladimir Putin, Sputnik nu este doar un vaccin, este o armă diplomatică cu care să-și îmbunătățească imaginea, să exercite influență și să încerce să semene discordie în rândul țărilor europene. Prin urmare, Fondul rus de investiții directe, care a finanțat cercetarea vaccinului, a făcut anunțuri tulburătoare. Directorul său, Kiril Dimtriev, a asigurat la televiziune, pe 15 martie, că a semnat acorduri cu  Spania, Germania, Franța și Italia pentru fabricarea dozelor de Sputnik în fiecare dintre aceste țări. Cele patru ministere ale sănătății (din țările respective) au negat informația.

Kremlinul și-a lansat ofensiva diplomatico-sanitară când au avut loc într-un ritm constant anul acesta arestări și expulzări de spioni ruși de pe Bătrânul Continent. Cu o săptămână înainte de lovitura carabinierilor de la Roma, Bulgaria a anunțat că a destructurat o rețea formată din șase agenți – cinci sunt în închisoare – și premierul Boiko Borisov a cerut public Moscovei să „nu-i mai spioneze” țara. Cu o lună mai înainte, pe 25 februarie, un angajat al serviciului de întreținere din Bundestag (Parlament) a fost arestat la Berlin pentru predarea planurilor clădirii către serviciile de informații ruse (SVR). Pe 12 martie, un jurnalist german care lucra pentru televiziunea publică Russia Today a dezvăluit cum a primit ordine de la șefii săi să se apropie cât mai mult de disidentul rus Alexei Navalnîi, care a fost internat anul trecut la spitalul berlinez Charité, după ce a fost otrăvit în Siberia.

Spionajul cibernetic se adaugă spionajului de modă veche. Presa germană a dezvăluit pe 26 martie că între 200 și 300 de computere ale deputaților federali și regionali și ale activiștilor politici au fost virusate. Experții în securitatea cibernetică au suspectat că în spatele atacului s-ar fi aflat serviciul militar rus (GRU), potrivit săptămânalului Der Spiegel. Sunt suspiciuni nedemonstrabile, așa cum nu se știe până acum cu siguranță cine a introdus virusul care a paralizat, pe 9 martie, sistemul informatic al Serviciului Public de angajări din Spania. Ancheta Centrului Criptologic Național nu a adus niciun rezultat concludent; dar, din nou, privirile sunt îndreptate spre Moscova, din motive mai mult politice decât tehnice.

Membri exemplari ai NATO

Guvernele spaniole succesive s-au comportat ani de zile ca membri exemplari ai NATO, în fața Moscovei. În aceste vremuri de tensiune sporită, nu atât din cauza spionajului, cât mai ales din cauza concentrării amenințătoare a trupelor rusești la granița cu Ucraina, Pedro Sánchez a făcut chiar și câteva gesturi suplimentare în sprijinul vecinilor Rusiei.

Ministrul Afacerilor Externe, dna Arancha González Laya, a încheiat vineri un tur al celor trei republici baltice (Estonia, Letonia și Lituania), unde toți interlocutorii ei, începând cu președinții care au primit-o, au mulțumit pentru „contribuția importantă a Spaniei la securitatea regiunii” și au insistat asupra necesității de a opri expansionismul rusesc în Ucraina, potrivit presei locale.

González Laya s-a declarat „îngrijorată” de mișcările militare rusești de la periferia Ucrainei, dar a refuzat să speculeze cu privire la intențiile lor. Ea a promis că avioanele de lupă EF-18 ai Forțelor Aeriene vor fi detașate din nou în Estonia, când le va vei rândul desemnat de NATO, al cărui centru de excelență în apărarea cibernetică l-a vizitat. De asemenea, a vizitat baza Adazi (Letonia), unde un contingent al armatei este staționat cu tancurile de luptă Leopard.

La granița de sud-est a Rusiei, Spania a desfășurat, pentru prima dată, în cadrul unei alte misiuni a NATO, șase avioane Eurofighter însărcinate cu protejarea spațiului aerian al României. În timpul șederii lor de două luni, care s-a încheiat pe 31 martie, au făcut circa 400 de desfășurări, un record într-un timp atât de scurt, pentru a intercepta avioane de luptă rusești sau pentru misiuni de recunoaștere. „Am îndeplinit pe deplin obiectivele atribuite”, a declarat locotenent-colonelul José Enrique Hernández Mendel, făcând bilanțul misiunii.

De trei săptămâni, fregata Marinei, „Méndez Nuñez”, este, de asemenea, la comanda Grupului NATO SNMG-2, format din alte trei nave, care vor efectua exerciții navale în Marea Neagră, până în iunie. Ministrul adjunct de externe rus, Alexander Grușko, și-a exprimat îngrijorarea, vineri, cu privire la activitatea în creștere în Marea Neagră a flotelor unor puteri care nu sunt riverane. Cu toate acestea, Statele Unite își vor consolida miercuri prezența navală în această mare, cu două noi nave de război.