Emmanuel Macron a rupt tăcerea. Vor să cadă la pace? Președintele Franței, vești despre când se va termina războiul

Sursă: Dreamstime

Sosit duminică, 23 octombrie, la Roma, şeful statului francez a vorbit în faţa a sute de oficiali politici şi religioşi despre pace. Emmauel Macron a arătat că o pace este posibilă" când ucrainenii o "vor decide".

„O pace este posibilă” când ucrainenii o „vor decide”, a declarat duminică, 23 octombrie, Emmanuel Macron la deschiderea unui summit pentru pace la Roma, organizat de comunitatea italiană Sant’Egidio. „La un moment dat, în funcţie de evoluţia lucrurilor şi când poporul ucrainean şi liderii săi o vor fi decis, pacea se va construi cu celălalt, care este duşmanul astăzi, la masă”.

Şeful statului francez a sosit duminică după-amiaza la Roma, unde va fi primit luni de papa Francisc într-o audienţă privată la Vatican, a treia între cei doi de la alegerea lui Emmanuel Macron în 2017. El urmează să se întâlnească şi cu noul premier italian, Giorgia Meloni, duminică seara la Roma, la câteva ore după preluarea funcţiei de către guvernul cel mai de dreapta al Italiei din 1946.

Franța susține diplomatic şi militar Ucraina

Susţinând diplomatic şi militar Ucraina, şeful statului francez îşi asumă de la începutul conflictului ucrainean, în februarie, să continue să vorbească cu omologul lui rus, Vladimir Putin, spre deosebire de alţi lideri occidentali şi în special de preşedintele american, Joe Biden.

Vineri la Bruxelles, el a pledat din nou pentru ca Kievul şi Moscova să revină „la masă” atunci când acest lucru va fi acceptabil pentru preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, dar şi „cât mai curând posibil”.

Această poziţie a fost uneori criticată şi Emmanuel Macron a profitat de discursul său de duminică pentru a o justifica în faţa sutelor de oficiali politici şi religioşi din lumea întreagă reuniţi la acest forum de trei zile.

„Curajul de a vrea pace”

„Să vorbeşti despre pace şi să ceri pace astăzi poate avea ceva insuportabil pentru cei şi cele care se luptă pentru libertatea lor şi le poate da sentimentul că sunt trădaţi într-un fel”, a recunoscut preşedintele francez. Dar el a repetat că trebuie să ai „curajul” de „a dori pace”, chiar dacă „să-ţi imaginezi pacea în timp de război” este „cel mai de neconceput lucru”. El a estimat totuşi că pacea nu trebuie să fie „capturată de puterea rusă”, nici să fie „consacrarea legii celui mai puternic”, „nici încetarea focului, care ar consacra o stare de fapt”.

Într-o pledoarie pentru „universalism”, Emmanuel Macron, care s-a prezentat ca „preşedintele unei Republici laice care are o istorie uneori complexă cu religiile”, le-a cerut acestora din urmă să „reziste”. „Această datorie de rezistenţă a religiilor” este „cea care constă în a apăra demnitatea fiecăruia”, a nu ceda niciodată în vreun fel impulsului de puritate pe care unii ar vrea să o invoce”, a afirmat el.

Şi asta este valabil în opinia lui în caz de conflict militar, dar şi în faţa „revenirii violenţei”, a „furiilor” şi a „marilor frici” care agită societăţile occidentale, cu o formă de relativism care se generalizează”, se arată în Le figaro.