Arhitectul Juri Troy a participat recent la conferința online Build for Life, un eveniment organizat de VELUX, a cărei temă principală s-a axat pe impactul clădirilor sănătoase și sustenabile în era post-Covid și cum pot acestea să ne influențeze calitatea vieții, obstacolele pe care le întâmpină această abordare la final de 2021 și cum arată viitorul în domeniul arhitecturii. În 2010, Juri Troy a realizat prima casă fără emisii de carbon din Austria, care a fost distinsă cu numeroase premii naționale și internaționale.
Din fericire, proiectele de care ne ocupăm la biroul nostru sunt în special proiecte care se focusează pe lemn ca materie primă, prin urmare, avem o tradiție bogată a construcțiilor din trecut pe care o putem studia și la care ne putem raporta. Totodată, expertiza te ajută foarte mult să analizezi ce idei au funcționat în trecut și, prin urmare, ar putea fi fructificate și astăzi. Arhitectura, la fel ca alte domenii, face parte dintr-un proces de evoluție.
Un alt aspect pe care am vrut să îl evidențiez și în prezentarea mea din cadrul conferinței este faptul că de-a lungul timpului a fost întrerupt acest proces natural de a construi cât mai simplu, iar arhitectura s-a îndreptat într-un punct în care, mai mult sau mai puțin, se construiește de la zero. Astfel, cu fiecare produs nou reinventat încercăm să ne dăm seama în ce manieră funcționează cel mai bine, ceea ce poate fi atât un lucru bun, dar care lasă de asemenea loc și pentru multe eșecuri. Cam acesta a fost modul în care a evoluat acest domeniu în ultima jumătate de secol.
Estetică sau sustenabilitate? Consideri că le putem avea pe amândouă în arhitectura de astăzi?
Cu siguranță este posibil. Mai mult decât atât, cred că estetica și sustenabilitatea sunt strâns conectate. Consider însă că arhitectura funcționează și va funcționa doar în măsura în care este gândită într-o abordare holistică. Din momentul în care alegi doar anumite aspecte și te focusezi pe acestea, de exemplu doar pe estetică, există riscul să le uiți pe celelalte, iar atunci nu se mai poate vorbi despre arhitectura construită într-o abordare holistică. Ceea ce descopăr tot mai mult este că arhitectura tradițională a funcționat doar atunci când a existat și acest aspect.
În ziua de astăzi, pentru că și vremurile s-au schimbat cu siguranță, ne-am focusat tot mai mult pe o anumită parte din arhitectură, uitând de alte aspecte la fel de importante. De exemplu, de importanța sustenabilității, care nu a mai fost luată în considerare aproape deloc de câțiva zeci de ani și asta ne-a creat o problemă destul de mare, pentru că acum asistăm la un proces de construcții masiv, căruia îi lipsește însă această abordare holistică și trebuie să ne întrebăm ce vom face cu aceste construcții existente de acum înainte.
Acest mod de a construi trebuie să se schimbe, pentru că altfel vom fi puși în ipostaza în care vom avea din ce în ce mai multe clădiri care nu sunt sustenabile și pe care va trebui, inevitabil, la un moment dat să le transformăm, astfel încât să fie mai prietenoase cu mediul. De aceea, acum este momentul în care trebuie să facem o schimbare radicală a modului în care înțelegem arhitectura și să integrăm sustenabilitatea ca parte esențială a acestui domeniu.
Ce înseamnă mai exact o clădire care produce mai puțin CO2?
Este de fapt foarte simplu. Fiecare clădire are în componența sa mai multe elemente, iar pentru realizarea fiecărui element există, bineînțeles, un proces de producție, iar acesta este responsabil în cele mai multe cazuri de nivelul de CO2. Singurele materiale care nu produc CO2 și au un efect final pozitiv asupra mediului sunt materialele regenerabile. Acestea pot salva această producție de CO2 și pot determina ca o clădire să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Companiile care pun la dispoziție produse din aceste materiale, incluzându-le pe cele care sunt folosite pentru izolații, sunt din ce în ce mai numeroase, ceea ce nu poate fi decât un lucru foarte bun, însă raportul este în continuare destul de redus în comparație cu produsele tradiționale.
Constructorii se bazează în continuare foarte mult pe materiale cum este betonul, care a devenit un fel de standard în industrie, dar care produce o cantitate uriașă de CO2. Iar acest lucru ar trebui să se schimbe în viitor. De exemplu, producerea cimentului, care este elementul cheie al betonului, constituie a treia sursă de emisii de CO2 din lume. Este de la sine înțeles că nu putem construi chiar totul din materiale regenerabile, pentru toate elementele din compoziția unei clădiri, cum ar fi sticla sau fundația unei construcții, unde betonul este necesar, iar în aceste cazuri aceste produse tradiționale nu pot fi înlocuite, pentru că până acum nu există o alternativă. Dar acolo unde este posibil și unde există alternative, materialele regenerabile sunt soluția. În acest fel, reducem considerabil amprenta de carbon a unei clădiri.
Crezi că oamenii încep să înțeleagă mai mult importanța unei abordări holistice în arhitectură?
Investitorii importanți, care au putere de decizie asupra modului în care bugetele sunt alocate pentru construcțiile viitorului, încep să conștientizeze tot mai mult necesitatea unei abordări holistice și a arhitecturii sustenabile. Chiar și competițiile la care participăm în domeniul nostru specifică tot mai des faptul că abordarea sustenabilă a clădirilor pe care le construim este esențială. Este o schimbare care începe să se vadă din ce în ce mai accentuat, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Care crezi că sunt cele mai mari obstacole în calea clădirilor sustenabile din viitor și cât de accesibile pot fi acestea publicului larg?
Inevitabil, costurile sunt întotdeauna luate în calcul atunci când vorbim despre construcția unei clădiri. Ne concentrăm atenția pe clădirile sustenabile ale viitorului, unde, fără îndoială, vorbim despre costuri mai ridicate decât în cazul unei clădiri tradiționale, dar trebuie să luăm în considerare faptul că tocmai aceste materiale mai ieftine din punct de vedere al producției, folosite în prezent, ne-au dus în punctul în care ne aflăm astăzi și în care trebuie să căutăm noi soluții.
Dacă ar fi să calculăm însă ce distrugem cu aceste structuri tradiționale și ceea ce trebuie să „plătim” în termeni ai schimbărilor climatice cu care ne vom confrunta din ce în ce mai mult în viitor, calculele ar sta cu totul și cu totul diferit. Și este tocmai ce deja unele țări încep să conștientizeze prin introducerea unor taxe pentru emisiile de carbon, încercând să echilibreze această balanță. Același lucru va trebui să ne întrebăm și noi de acum înainte, unde și cum găsim acest echilibru, între cost și eficiență.
Schimbarea necesită timp, dispunem noi însă de acest timp sau ar trebui să acționăm prompt prin reglementări concrete în industria construcțiilor?
Trebuie să acționăm pe mai multe planuri în același timp, atât pentru conștientizarea importanței unei abordări holistice și sustenabile, cât și prin acțiuni concrete. Este destul de dificil, însă necesar. A construi sustenabil nu trebuie să mai fie doar o decizie personală, de preferință, ci o decizie comună, care să ateste necesitatea unei schimbări, iar acest lucru nu poate fi realizat decât prin reglementări ce au legătură cu politica fiecărei țări.
Cum putem să transformăm locuințele noastre astfel încât să devină mai eco-friendly?
O dată ce o clădire este deja construită cu materialele tradiționale, precum betonul, singura modalitate prin care o putem face mai sustenabilă este să o întreținem astfel încât să aibă o durată de viață cât mai mare. Demolarea acestor clădiri nu este o soluție, ci a încerca de a le face să dureze cât mai mult și să fie cât mai funcționale.
Totodată, pentru construirea unei clădiri noi trebuie luat în considerare și spațiul de care avem nevoie. O locuință foarte mare, construită cu materiale neregenerabile, va însemna o cantitate mare de CO2 produsă. Chiar și reducerea spațiului cu 20-30% poate face diferența.