Codul lui Barroso se descifreaza in cinci luni

Analiza facuta Romaniei si Bulgariei nu a adus modificari serioase ale modului in care percep ele aderarea la Uniunea Europeana si nici ale felului in care sunt ele percepute din exterior, pornind de la lumea politica pana la cei care actioneaza pe pietele internationale de capital. In lipsa unei date certe la care vor intra in familia europeana, celor doua le ramane sa astepte decizia ferma din luna octombrie. Pana atunci, mai au zeci de probleme de rezolvat, ceva mai multe in dreptul



Analiza facuta Romaniei si Bulgariei nu a adus modificari serioase ale modului in care percep ele aderarea la Uniunea Europeana si nici ale felului in care sunt ele percepute din exterior, pornind de la lumea politica pana la cei care actioneaza pe pietele internationale de capital. In lipsa unei date certe la care vor intra in familia europeana, celor doua le ramane sa astepte decizia ferma din luna octombrie. Pana atunci, mai au zeci de probleme de rezolvat, ceva mai multe in dreptul Bulgariei. In cazul Romaniei, desi ceva mai putine decat la raportul din toamna anului trecut, neajunsurile semnalate de Comisia Europeana (CE) trebuie indreptate intr-o perioada mult mai scurta. Ceea ce va necesita, intre altele, ore suplimentare si concedii reduse. Iar toate acestea trebuie sa aiba loc in realitate, de la cel mai umil functionar pana la ministri si parlamentari. In plus, ceea ce se bifeaza ca fiind indeplinit trebuie sa fie cu adevarat functional, nu ca in cazul Agentiei Nationale pentru Zonele Protejate din cadrul Ministerului Mediului, care, deocamdata, exista doar pe hartie. Pentru a evita astfel de intamplari, tot mai multi oficiali europeni au anuntat ca isi vor fundamenta opiniile privind situatia Romaniei chiar la fata locului.

Data aderarii ramane inca incerta, nu si remedierea neajunsurilor

DECLARATII Problemele noastre se vad la fel

Chiar si cei mai optimisti politicieni si experti sunt unanimi in a arata ca Romania are inca un drum lung de parcurs.

Raportul Comisiei Europene a starnit interes nu doar in Romania si Bulgaria, dar si printre oamenii politici din UE si in randurile analistilor economici si politici. Vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda, a spus pentru Capital ca raportul este unul “obiectiv” si ca este convins ca vom adera in 2007, dar ca vor fi sectoare ce vor fi monitorizate dupa aceea. Altii, ca europarlamentarul olandez Jan Marinus Wiersma, par ceva mai putin optimisti. “Aderarea in 2007 nu este imposibila, insa va fi nevoie de eforturi sustinute”, ne-a declarat el. Elmar Brok, presedintele Comisiei de Politica Externa a PE, ne-a exprimat in exclusivitate convingerea sa ca Romania are puterea sa rezolve problemele indicate si sa intre in Uniune fara activarea clauzelor de salvgardare. Nu acelasi optimism il manifesta Brok in privinta Bulgariei. “Comisia a aratat, fara putinta de tagada, ca progresul Romaniei a fost mult mai mare decat eforturile Bulgariei, care, pur si simplu, sunt insuficiente pana in prezent”, a afirmat el.
Ca si europarlamentarii, analistii straini asteapta fapte, nu vorbe. Remy Salters, analist la Standard&Poor’s, ne-a declarat ca data exacta a aderarii nu are nici un impact asupra ratingurilor de tara. si Joan Hoey, senior analyst la Economist Intelligence Unit (EIU), este de parere ca perceptia Romaniei in strainatate a ramas aceeasi si ca raportul de monitorizare nu va influenta nici in rau, dar nici in bine, ratingul tarii. Hoey avertizeaza asupra faptului ca intarzierea comunicarii cu siguranta a datei aderarii ar putea “complica” procesul de ratificare a Tratatului de aderare. “Mai multe state membre, intre care pot numi Germania, Olanda si Franta, au asteptat decizia Comisiei inainte ca parlamentele lor sa-si dea acceptul pentru aderarea Romaniei. Acum, in aceasta situatie, parlamentele se vor vedea nevoite sa inceapa demersurile necesare pentru ratificare, dar pot amana in continuare votul final pana la raportul din octombrie”, ne-a spus in exclusivitate Joan Hoey. Ea mai afirma si ca se mentine riscul ca Romania sa nu fie primita in UE pana la 1 ianuarie 2008.


Din tara, raportul s-a vazut, in primul rand, ca nerespectand “traditia”. Alina Mungiu, presedintele Societatii Academice din Romania, afirma ca, daca s-ar fi urmat modelul aplicat celor 10 state care au aderat la Uniune in 2004, documentul ar fi trebuit sa fie mai sumar si sa contina o data clara de aderare. “Dar nu cred ca factorii interni, cum ar fi tensiunile politice, au contat aici, ci mai degraba faptul ca o mare parte din statele membre vor sa opreasca largirea UE dupa acceptarea Romaniei si Bulgariei, fortand astfel Comisia Europeana sa trateze procesul de extindere cu mai multa atentie”, spune ea. Acest interes sporit s-a manifestat prin punerea sub lupa a Romaniei. In domeniul economic, expertii europeni au descoperit, printre altele, ca nu a fost pus inca la punct un cadru clar al cheltuielilor pe termen mediu, care sa tinteasca capitalul uman, infrastructura si capacitatea administrativa. De asemenea, totalul arieratelor fiscale ramane ridicat, reprezentand circa 8% din PIB, iar numarul firmelor in care statul detine o cantitate importanta de actiuni a crescut fata de 2005 cu 4,5%, din cauza privatizarilor esuate. In acelasi timp, numarul participatiilor minoritare ale AVAS nu s-a redus. Nici sectoarele minier si feroviar nu au scapat de critici, CE dorind sa nu mai vada anulari repetate ale datoriilor catre bugetul de stat. somajul in randul tinerilor si cel pe termen lung au fost ridicate si prezinta tendinte de crestere. Nu stam bine nici la traducerea acquis-ului comunitar: s-au realizat doar 90.000 de pagini (circa 60% din total), cantitate din care 45% ar trebui sa fie revizuita.

Daca s-ar fi urmat modelul aplicat celor zece state care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, raportul ar fi trebuit sa fie mai sumar si sa contina o data clara de aderare.

Alina Mungiu,

presedintele Societatii Academice din Romania

CRONOLOGIA ADERARII

• 1993 – Romania devine stat asociat al Uninii Europene, prin semnarea Acordului European


• Iunie 1995 – Este depusa cererea de aderare la UE, un an mai tarziu decat Ungaria, Polonia sau Cehia, dar inaintea tarilor baltice


• Februarie 2000 – Are loc deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana cu Romania si Bulgaria


• 8 decembrie 2004 – Inchiderea provizorie a negocierilor cu Romania


• 17 decembrie 2004 – Confirmarea negocierilor de aderare de catre Consiliul European


• Aprilie 2005 – Se semneaza Tratatul de Aderare a Romaniei la UE


• 2005 – 2006 – Tratatul trebuie ratificat de toate statele membre ale Uniunii

Steguletele rosii ar putea disparea pana in octombrie

SANSE Daca oficialii isi fac treaba, am putea avea un raport pozitiv

Pentru prima data, problemele semnalate de Comisia Europeana par ceva mai usor de rezolvat.



Doar patru stegulete rosii pentru Romania si nici unul intr-un domeniu care ar putea duce la amanarea automata a aderarii. In domeniul agriculturii trebuie sa aiba loc “operationalizarea completa a agentiilor de plati acreditate pentru a gestiona platile directe catre fermieri si operatori in cadrul Politicii Agricole Comune”, “infiintarea unui Sistem Integrat de Administrare si Control (IACS)” si “infiintarea unui sistem de colectare a deseurilor animale”, in timp ce la nivelul Ministerului Finantelor se cere urgent “implementarea sistemelor IT pentru administrare fiscala, in vederea asigurarii interoperabilitatii cu cele din restul statelor membre ale UE”. Ceva mai multe, 44, sunt asa-numitele stegulete galbene, vizand neajunsuri la 16 capitole de negociere.


Nu trebuie sa intelegem, insa, ca raportul foloseste doar un ton critic. Expertii Bruxelles-ului au remarcat si unele lucruri bune care au avut loc in ultima perioada. Printre altele, au fost indicate implementarea reformei in justitie, lupta impotriva coruptiei, procesul de descentralizare administrativa, progresele in ceea ce priveste protectia drepturilor copilului sau politica fiscala mai prudenta, care a dus la scaderea deficitului. Nu au trecut neobservate progresele din sistemul de colectare a taxelor, cresterea economica “robusta” sau alinierea la costuri a unor preturi din domeniul energiei.


Romania a mai primit laude pentru reforma in domeniul achizitiilor publice, pentru implementarea Strategiei Nationale pentru Drepturile de Proprietate Intelectuala si Industriala, pentru rata ajutoarelor de stat, care se apropie de un “nivel satisfacator”, pentru baza de date pentru identificarea si inregistrarea animalelor, pentru scaderea numarului unitatilor de procesare din industria alimentara neconforme cu standardele, pentru transpunerea legislatiei in domeniul protectiei mediului sau pentru modul in care a fost aplicat planul de actiune Schengen.

ROMANIA SI CLAUZELE DE SALVGARDARE

• Clauza de salvgardare generala – valabila pentru toate noile membre. Se poate aplica in primii trei ani dupa aderare, in cazul unor probleme serioase in ceea ce priveste economia, justitia si afacerile interne si piata interna. Poate fi aplicata fie de Comisia Europeana (masuri coercitive sau de protectie), fie de noul membru (masuri auto-protectioniste).


• Clauza de salvgardare specifica (de amanare) – valabila in cazul Romaniei sau Bulgariei daca exista o dovada clara ca nu sunt pregatite de aderare la un numar important de capitole. Se adopta daca toate statele membre UE doresc acest lucru.


• Clauzele de salvgardare speciale – valabile doar pentru Romania. Nu mai poate fi aplicata, deoarece cele 11 probleme din capitolele “Concurenta” si “Justitie si afaceri interne” pentru care putea fi activata au fost deja rezolvate.

Asteptari diferite la cateva luni distanta de nunta

TATONARE Daca UE ne vrea harnici si linistiti, noi le-am ochit banii

“O societate dinamica, stabila, cu oameni muncitori, capabila sa aduca plusvaloare Uniunii Europene”. Acestea sunt “atributele” pe care Uniunea le-a remarcat la noi si pe care se asteapta sa le punem la bataie. Asadar, pana sa ne putem bucura de “calitatea” de membri, trebuie sa tragem tare si sa nu dezamagim.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, in cursul vizitei sale de “felicitare si incurajare”, asa cum a numit-o, a aratat si care sunt principalele asteptari pe care UE le are de la Romania, intre care, la loc de cinste s-au aflat oamenii “foarte muncitori”. “Romania este o societate dinamica, ce poate aduce plusvaloare si care confera stabilitate in zona”, a aratat Barroso. Dar doar atat poate aduce Romania Uniunii Europene? Extinderea UE, la 1 mai 2004, a insemnat o crestere a populatiei Uniunii cu 75 de milioane de oameni, adica cu 28%, o extindere a teritoriului cu 34% si o crestere a PIB-ului valoric al UE cu 4,4%. Romania si Bulgaria vor aduce UE largite un plus de 30 de milioane de locuitori (8%), o extindere a teritoriului cu 10%, dar o crestere a PIB-ului european de 2%.


Incepand cu data aderarii, Romania va trebui sa contribuie la bugetul european cu peste 800 de milioane de euro, bani provenind, in principal, din taxe vamale, TVA si produs national brut. In schimb, in cazul in care va putea intocmi proiecte viabile, Romania va putea atrage 10,8 miliarde de euro, bani aprobati prin bugetul comunitar.


Apreciind ca avem nevoie de timp pentru a implementa anumite cerinte ale UE, in tratatul de aderare au fost fixate anumite perioade de tranzitie, in principal cele pentru atingerea cotei minime pentru accize la tigarete, produse energetice si energie electrica. Romania a mai cerut si a obtinut amanarea aplicarii directivei europene privind dobanzile si redeventele, dar si a unor regimuri vamale.


In ceea ce priveste domeniul accizelor, Romania s-a contrazis un pic, pentru ca, dupa ce a cerut “ingaduinta” europenilor in ceea ce priveste atingerea nivelului de 64 de euro al accizei minime la tigarete, a introdus taxa pe viciu si a dublat pragul minim al accizei pentru tigarete.
Experienta celorlalte state a aratat ca, pentru ca aderarea sa fie un succes, este nevoie de stabilitate politica si sociala, de capacitate crescuta de absorbtie a fondurilor europene, de forta de munca pregatita si de un nivel crescut de investitii straine directe. Ramane de vazut in ce masura vom putea indeplini aceste cerinte pentru a ne putea bucura de bunastarea familiala.



Daca reuseste sa elimine steguletele rosii in urmatoarele cateva luni, Romania are sansa sa primeasca aceptul de a intra in UE in 2007. Nu este imposibil, insa va fi nevoie de eforturi sustinute. Vom avea grija ca CE sa ajute ambele tari acolo unde este nevoie, mai ales prin a comunica foarte clar si a adresa cereri foarte detaliate guvernelor roman si bulgar.


Jan Marinus Wiersma,

europarlamentar olandez





Nici raportul prezentat de Comisia Europeana si nici data exacta a aderarii Romaniei si Bulgariei -2007 sau 2008 – nu au nici un impact asupra ratingurilor de tara. Reformele care insotesc procesul de aderare la Uniunea Europeana sunt, din punctul nostru de vedere, mai importante decat statutul oficial de membru al UE.


Remy Salters,

analist Standard&Poor’s





Pentru mine, data de 1 ianuarie 2007 este fixata. Imi intemeiez opinia pe rapoartele CE, pe vizitele in Romania si Bulgaria si pe discutiile purtate cu politicieni, oameni de afaceri si reprezentanti ai societatii civile de acolo. Intrebarea este cate probleme vor putea fi rezolvate pana atunci si cate sectoare vor trebui sa fie monitorizate dupa aderare. In orice caz, monitorizarea e inevitabila.

Hannes Swoboda,

vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European





Usa este inca deschisa. Daca ambele tari isi indeplinesc obligatiile pana la sfarsitul lui 2006, pot deveni membri cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007. Daca nu, vor putea adera doar prin punerea in functiune a clauzelor de salvgardare in cazul domeniilor care nu indeplinesc criteriile UE. Mingea este acum in terenul lor. Cred ca Romania are puterea sa reuseasca.

Elmar Brok,

presedintele Comisiei de Politica Externa a PE