Cine câştigă de pe urma malpraxisului medical și ce trebuie să știe orice pacient ca să-l evite

Cazurile de malpraxis medical sunt tot mai dese, iar pacienții nu își cunosc prea bine drepturile sau, dimpotrivă, cataloghează drept eroare medicală orice evoluție nefavorabilă a stării de sănătate, ulterioară unui diagnostic sau unui tratament, spun experții în malpraxis.

”Referitor la  calitatea serviciilor medicale, într-adevăr, am remarcat în ultimul timp o creștere a numărului de cazuri în care se reclamă erori medicale de diagnostic și de tratament, multe dintre ele cu deznodământ nefericit, așa-numitele cazuri de malpraxis medical. Este consecința firească, nedorită, însă, a permanenței subfinanțări a sistemului sanitar și a (deja) eternelor schimbări legislative în materie”, a declarat pentru Capital Mihai Furtună, avocat în cadrul societății ONV LAW.
Potrivit acestuia, „pacienții nu se informează în mod detaliat despre procedurile și tratamentele la care vor fi supuși, despre efectele acestora și nu-și cunosc drepturile”. Avocatul a mai spus că sunt foarte mulți pacienți care nu știu pur și simplu că au întotdeauna dreptul la o a doua opinie medicală și care respectă cu sfințenie tratamentul dat de primul doctor consultat, chiar dacă, poate, nu este chiar cea mai bună soluție. „De obicei, pacienții tind să califice drept eroare medicală orice evoluție nefavorabilă a stării de sănătate, ulterioară unui diagnostic sau tratament”, a punctat avocatul ONV LAW.
Potrivit unei surse din Colegiul Medicilor, care a dorit să-și păstreze anonimatul, de regulă, cazurile de malpraxis din România au două motive principale. Ele sunt cauzate în primul rând de indiferență sau, mai grav, de incompetența personalului din unitățile sanitare, iar, în al doilea rând, de infecțiile contractate în spitale și clinici.
„Corpul medical acționează deseori cu depășirea competențelor profesionale, întocmește în mod deficitar și incomplet documentațiile medicale, nu alocă suficient timp comunicării cu pacientul și nu își negociază riguros condițiile din contractele de asigurare profesională”, a continuat avocatul Mihai Furtună. Conform reprezentantului ONV LAW, multe dintre conflictele medic – pacient ar putea fi prevenite dacă ambele părți și-ar cunoaște în mod riguros drepturile și obligațiile.
La rândul său, reprezentantul Colegiului Medicilor a arătat că sunt câteva reguli simple, de bază, care trebuie respectate de orice pacient pentru binele său. „De exemplu, ca măsură de precauție, înainte de a vă consulta, cereți personalului medical să se spele pe mâini de față cu dumneavoastră. Puteți, de asemenea, să solicitați personalului medical să utilizeze întotdeauna mănuși noi înainte de a vă lua sânge”, a spus sursa citată.

"Verificați dacă acul sau acele folosite sunt sigilate, iar instrumentarul a fost sterilizat în realabil. Orice medicament care vă este administrat trebuie să provină dintr-un flacon nou, sigilat”, a adăugat oficialul. Mihai Furtună a mai afirmat că ONV LAW acordă deja asistență juridică în proceduri judiciare având că obiect cazuri de malpraxis medical, dar „deși suculente și provocatoare, aceste cazuri presupun un grad înalt de tehnicitate și de cunoștințe multidisciplinare”. „Așa se și explică de fapt, în acest moment, numărul foarte redus de avocați specializați în domeniu”, a mai declarat avocatul. De altfel, pe modelul altor societăți de avocatură, mai ales, datorită creșterii numărului de dosare de malpraxis, ONV LAW a decis să demareze constituirea unui departament strict specializat pe problem de malpraxis medical.

Cine pierde şi cine câştigă?

La noi în ţară, medicii sunt obligaţi să încheie asigurări pentru malpraxis, iar în cei zece ani în care personalul medical s-a asigurat pentru apariţia posibilelor cazuri de malpraxis, au fost acordate doar cinci despăgubiri, toate pentru daune materiale, fără daune morale, după cum arată ultimele date ale Colegiului Medicilor. Cu toate că în acelaşi interval au fost sute de cazuri intens mediatizate de malpraxis grav, unele culminând cu decese. Mai mult, primele plătite însă de medici către firmele de asigurări ajung anual la sume de ordinul milioanelor de euro, potrivit unei estimărilor unui consultant independent. De asemenea, dezastrul din sistemul public de sănătate a condus în ultimii ani la o dezvoltare fără precedent a clinicilor private din România, afacerile acestora depășind 500 de milioane de euro.

Noi schimbări de lege

Noul proiect al Legii sănătăţii prevede că asiguratorul de malpraxis va prelua diferendul dintre pacient şi unitatea medicală şi va fi obligat să plătească şi despăgubiri morale, nu doar materiale, aşa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, au fost stabilite o serie de termene clare în care pacientul va fi despăgubit. O altă noutate adusă de proiect este aceea că asigurătorul va avea obligaţia să propună rezolvarea neînţelegerilor mai întâi pe cale amiabilă. Dacă pacientul care se consideră vătămat refuză rezolvarea pe cale amiabilă, conflictul va continua în justiţie. Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, România este singura ţară din Europa care nu are, în legislaţie, soluţia înţelegerii pe cale amiabilă.
"România, pe această cale poliţienească, pune pacientul să meargă în procese costisitoare, iar medicul, la fel. În România, se promovează o cultură conflictuală, ne interesează să curgă sânge. Noi nu avem cultura dialogului, iar actul medical este afectat. Chiar intervenţia unor politicieni în actul medical afectează statutul medicului", după cum declara recent Astărăstoae.