'Niciodată în România nu se va întâmpla ca sistemul de colectare selectivă să se bazeze pe conştiinţa şi voinţa cetăţeanului. La fel nici atunci când vorbim de firmele care strâng gunoiul. De 15 ani, cetăţeanul plăteşte gunoiul la suprataxă dacă vom compara cât se depune la groapă şi cât generează o familie. Preţul practic este de trei sau patru ori mai mare decât cel corect. O familie la bloc plăteşte azi în jur de 30-40 de lei pentru a i se ridica gunoiul. Populaţia e împovărată şi mai mult, firmele nu mai au bani şi suntem în faza în care nu numai că nu se doreşte selecţia, ci activitate este privită cu ochii răi', a spus Opaina.
Acesta a afirmat, totodată, că gunoiul reprezintă o 'a doua armă politică'.
'Gunoiul este a doua armă politică împotriva propriului popor pentru interese politice şi nimeni din ţara asta nu are responsabilitatea pentru acest sistem, dar noi vrem să facem reciclare selectivă etc. În lumea normală, gunoiul a început să fie o sursă benefică pentru încălzirea populaţiei la preţuri decente. La noi se vorbeşte la televizor de eficienţă energetică, fără ca omul să înţeleagă ceva. Nouă ni se spune să închidem caloriferul pentru a fi eficienţi energetic, în loc să profităm de gunoiul pe care îl generăm pentru a produce căldură', a explicat Radu Opania.
Conform statisticilor oficiale, deşeurile provenite din gospodării reprezintă mai mult de jumătate (56%) din totalul generat în România, un locuitor din zona urbană generând anual 346 kg de deşeu menajer, de trei ori mai mult faţă de un locuitor din mediul rural. În ierarhie se mai regăsesc deşeurile din industria construcţiilor, cu 20,6% din total şi cele din cenuşă (19,45%).AGERPRES
