În documentul prezentat de Bruxelles se arată că există diferenţe considerabile între statele membre: productivitatea medie a muncii în industria prelucrătoare variază de la aproape 125 % din valoarea adăugată brută per persoană angajată în Irlanda la sub 20 % în Bulgaria.
Cota întreprinderilor inovatoare variază de la 80 % în Germania la 25 % în Letonia. Cel mai mare punctaj în ceea ce priveşte reglementarea avantajoasă pentru întreprinderi este deţinut de Finlanda, iar Italia se situează pe ultima poziţie.
Ținând cont de toare acestea, comunicarea de astăzi încurajează statele membre să implementeze rapid politici de convergenţă la niveluri competitive coerente cu participarea la moneda euro şi cu piaţa internă.
Domenii de intervenție
Îmbunătăţirea competitivităţii generale a industriei europene este esenţială, ţinând cont că 75 % dintre exporturile UE provin de la întreprinderi prelucrătoare, care realizează, de asemenea, 80 % din C&D din industrie.
Comunicarea a identificat următoarele domenii principale în care competitivitatea economiei UE ar putea fi consolidată în continuare pentru a se putea realiza progrese semnificative în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020:
 facilitarea schimbărilor structurale din economie, pentru a se realiza tranziţia către sectoare mai inovatoare şi bazate pe cunoaştere care au o creştere mai puternică a productivităţii şi care au suferit mai puţin de pe urma concurenţei la nivel mondial (precum industriile ecologice şi cele de echipamente electrice şi optice);
 crearea de premise pentru inovarea în industrii, în special prin punerea în comun a resurselor limitate, prin reducerea fragmentării sistemelor de sprijin pentru inovare, precum şi prin intensificarea concentrării proiectelor de cercetare asupra pieţei. De exemplu, pieţele pentru tehnologii generice esenţiale (de exemplu, nanotehnologii, materiale avansate, biotehnologie industrială) sunt aşteptate să crească cu până la 50 % până în 2015, creând mii de noi locuri de muncă de înaltă valoare adăugată;
 promovarea sustenabilităţii şi utilizării eficiente a resurselor, în special prin promovarea inovării şi a utilizării tehnologiilor mai curate, prin asigurarea accesului echitabil şi stabilirea de preţuri nedistorsionate la materii prime şi energie şi prin modernizarea şi interconectarea reţelelor de distribuţie a energiei;
 îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor şi prin promovarea concurenţei între furnizorii de servicii care utilizează infrastructura de bandă largă, energetică şi de transport;
 valorificarea pieţei unice, prin sprijinirea serviciilor inovatoare, precum şi prin implementarea completă a Regulamentului privind piaţa unică, în special a Directivei privind serviciile. Implementarea completă a Directivei privind serviciile ar putea aduce câştiguri economice de până la 140 de miliarde EUR la nivelul UE, reprezentând un potenţial de creştere de 1,5 % din PIB;
 sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), în special prin favorizarea accesului la finanţare, prin facilitarea internaţionalizării şi a accesului la pieţe şi prin garantarea reducerii termenelor de plată din partea administraţiilor publice.