Compania de consultanţă Lisbon Council a publicat ieri un studiu care documentează felul în care ţările din zona euro s-au adaptat la agitaţia financiară crescândă de pe continent. Studiul analizează ţările care au făcut cele mai mari progrese şi se uită la trei factori principali în fiecare din cele 17 ţări ale zonei euro.
În primul rând sunt analizate corecţiile externe, urmate de cele fiscale şi în final sunt observate modificările costului unitar real al muncii. Fiecărei ţări i s-a aplicat un scor şi i s-a atribuit o poziţie pe baza rezultatelor acestor investigaţii. În funcţie de aceşti factori fiecare ţară primeşte un scor, care poate ajunge la maxim 10 puncte, după cât de bine s-a adaptat la noile condiţii.
După cum veţi vedea mai jos, în majoritatea cazurilor, ţările care s-au adaptat cel mai bine sunt cele care au cele mai mari probleme economice.
Cu alte cuvinte, cele care trebuie să facă cele mai multe corecţii o fac, dar s-ar putea să nu fie îndeajuns pentru a evita dezastrul.
10. Finlanda
Scor: 3,8
Poziţie după sănătatea fiscală: 3
Puncte tari: Scor excelent pentru resurse umane, cu cele mai bune rezultate PISA şi cu abilităţi puternice de a integra imigranţii. Nu are deficit structural. Regim liberal în ceea ce priveşte regulile pieţei.
Puncte slabe: Scăderi semnificative în exporturile nete după 2008; cheltuielile guvernamentale au o pondere mare în PIB; insuficientă orientare către export pentru o economie mică.
9. Luxemburg
Scor: 4
Poziţie după sănătatea fiscală: 2
Puncte tari: Poziţie fiscală excelentă; cea mai puternică tendinţă de creştere dintre toate ţările mature ale zonei euro; un surplus uriaş de cont curent; o rată scăzută a consumului public şi privat.
Puncte slabe: Piaţa serviciilor este puternic regularizată; dependenţă de industria financiară; grad înalt de protecţie a locurilor de muncă.
8. Olanda
Scor: 4
Poziţie după sănătatea fiscală: 4
Puncte tari: Utilizare excelentă a forţei de muncă, cu o rată mare a angajărilor şi una foarte mică a şomajului; un regim foarte liberal; performanţe puternice la export; surplus major de cont curent.
Puncte slabe: Cheltuielile guvernamentale au o pondere crescută în PIB; industrie financiară supradimensionată; deficit fiscal peste medie.
7. Portugalia
Scor: 4,9
Poziţie după sănătatea fiscală: 15
Puncte tari: Au fost începute corecţii fiscale majore; scor excelent la integrarea imigranţilor.
Puncte slabe: O creştere economică foarte atenuată; orientare spre export insuficientă; deficit mare de cont curent; un deficit fiscal uriaş în 2010; poziţie fiscală nesustenabilă.
6. Slovacia
Scor: 5
Poziţie după sănătatea fiscală:6
Puncte tari: cel mai bun scor din zona euro la tendinţa de creştere economică din ultima perioadă; orientare puternică către export; cheltuielile guvernamentale au o pondere mică în PIB; înclinaţie atenuată către cosum; o rată scăzută a datoriei publice în PIB.
Puncte slabe: O rată mare a şomajului; scor slab la resurse umane; deficit fiscal excesiv în 2010.
5. Spania
Scor: 5,7
Poziţie după sănătatea fiscală: 12
Puncte tari: O rată relativ mică a datoriei publice în PIB; cheltuielile guvernamentale în PIB sunt sub medie; o revenire spectaculoasă pe exporturile nete.
Puncte slabe: O rată slabă de creştere economică, în afară de construcţii; scor foarte prost la angajări, cu cea mai mare rată a şomajului la tineri din întreaga zonă euro; un deficit structural foarte mare în 2010; rată scăzută a natalităţii; scoruri PISA scăzute.
4. Malta
Scor: 6,4
Poziţie după sănătatea fiscală: 11
Puncte tari: Creştere puternică a exporturilor nete de la sfârşitul lui 2007; cheltuielile guvernamentale au o pondere scăzută în PIB; costul unitar real al muncii atenuat.
Puncte slabe: O rată scăzută a angajărilor; o poziţie fiscală nesustenabilă; deficit major de cont curent.
3. Irlanda
Scor: 6,5
Poziţie după sănătatea fiscală: 10
Puncte tari: O efort puternic de corecţie cu creşteri majore în exporturi şi o scădere semnificativă a costului unitar al muncii; cea mai mare rată a natalităţii din zona euro; o creştere importantă a economiilor populaţiei; cea mai puţin regularizată piaţă pentru bunuri şi servicii din zona euro.
Puncte slabe: Cel mai rău deficit structural din zona euro; o rată mare a activelor bancare în PIB; o creştere excesivă a costurilor unitare ale muncii în 2002-2010; o cădere pronunţară a şomajului.
2. Grecia
Scor: 6,6
Poziţie după sănătatea fiscală: 17
Puncte tari: O schimbare majoră a deficitului ciclic; îmbunătăţire majoră în exporturi nete prin prăbuşirea importurilor; o rată scăzută a datoriilor populaţiei în PIB.
Puncte slabe: cel mai slab scor al datoriei publice în PIB; scoruri PISA foarte slabe; înclinaţie puternică spre consum; deficit de cont curent uriaş; o rată scăzută a economiilor populaţiei; cele mai regularizate pieţe din zona euro.
1. Estonia
Scor: 8,4
Poziţie după sănătatea fiscală: 1
Puncte tari: cea mai bună poziţie la sustenabilitatea fiscală; orientare puternică spre exporturi; scoruri PISA bune; adaptare rapidă a pieţei muncii; regim regulatoriu foarte liberal.
Puncte slabe: Creştere excesivă a costului forţei de muncă în perioadă boomului economic; rată scăzută a economiilor populaţiei; încă se clatină după scăderea puternică a ratei angajărilor din perioada post-bubble; Capacitate sub medie de a integra imigranţii.
SURSA: Business Insider