Corupție în floare la BTT! Au mărit salariile, dar e îngropată în datorii. Cât de mult câștigă angajații

BTT SA, agenţia de turism a UTC, urmează drumul către faliment încet, dar sigur. Cam asta se întâmplă atunci când administratorii companiei de stat sunt personaje numite pe criterii pur politice, fără nicio legătură cu turismul.

Chiar dacă Biroul de Turism pentru Tineret a înregistrat în primul semestru al anului pierderi record, de peste 2,1 milioane de lei, care se adaugă unor datorii în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, totul a venit cu o majorare a cheltuielilor salariale ale angajaţilor.

BTT a raportat după primul semestru al anului pierderi de 2.133.634 lei, în condiţiile în care la finalul anului 2017 înregistra un profit net de 911.124 lei.

De asemenea, compania de stat înregistrează datorii de 1.719.140 lei, faţă de 1.111.911 lei în aceeaşi perioadă din anul trecut, cu o dublare a datoriilor comerciale şi către propriul personal, scrie replicaonline.ro.

Veniturile din explotare după primul semestru au scăzut până la 830.854 lei, faţă de 1.019.121 lei în perioada similară din 2017, în timp ce cheltuielile salariale au explodat, pur şi simplu, acum fiind duble: 1.128.475 lei în primul semestru din 2018, faţă de 616.113 lei în 2017. 

BTT este condus de un Consiliu de Administraţie din care fac parte Laurenţiu Alin Crimu, Daniel Teliceanu, Marius Alexandru Dragu, Elena Iancu şi Alexandru Vasilescu. Claudiu Teliceanu face notă discordantă în peisajul PSD, el fiind membru PNL şi fost director al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa.

Pata de culoare o reprezintă însă Marius Alexandru Dragu, soţul Ancăi Dragu, fostul ministru tehnocrat al Finanţelor, în timp ce năvodăreanca Elena Iancu a ajuns aici graţie prieteniei sale cu ministra Tineretului, Ioana Bran. În fine, Alexandru Vasilescu a fost paraşutat la conducerea BTT din postura de vânzător de haine de damă în Feteşti. Pe 21 iulie 2018, Vasilescu a fost condamnat la plata unei amenzi penale după ce a fost prins beat la volan.

Revenind la BTT, compania de stat care are norocul de a fi condus de asemenea calificaţi, aceasta a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 3.058.985 lei și un profit net de 911.124, cu 26 de angajați, dar și datorii totale de 906.903. Cifre impresionante, ținând cont că în 2016 BTT avea pierderi de peste 6,7 milioane lei și datorii de 3,5 milioane lei.

În ultimii cinci ani, de altfel, pierderile s-au apropiat de 17 milioane lei. Geniile precum cele de mai sus nu au însă niciun merit aici. BTT a vândut pur și simplu din active, reușind astfel să mai peticească ceva.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, BTT SA avea în 2016 active de 69.788.725 lei, pentru ca la nivelul lui 2017 acestea să coboare până la 62.764.394 lei, iar la finele lui iunie 2018 să ajungă până la 60.156.567 lei. Altfel spus, aproape 10 milioane de lei din zestrea imobiliară a BTT SA a dispărut pentru acoperirea pierderilor și partial a datoriilor.

Înfiinţat în 1968, BTT era agenţia de turism a UTC. Ulterior, BTT avea să deţină sute de hoteluri, zeci de hectare de terenuri, vile şi cabane, complexuri sportive, pârtii de schi, în toată România, la munte, la mare, în deltă şi în Bucureşti, locuri destinate tinerilor comunişti.

O staţiune întreagă, Costineşti, avea să fie ridicată special pentru BTT, dar societatea avea active în toată ţara: Pârâul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului, Buşteni, Sibiu, Târgu Jiu, Brăila, Geoagiu- Băi, Miercurea Ciuc, Cluj, Deva, Piatra Neamţ, Botoşani, Teleorman.

După 1990, BTT suferă mai multe forme de reorganizare, iar hotelurile şi terenurile sale încep să fie înstrăinate. Fie că sunt vândute la preţuri de nimic, fie închiriate cu 50 de cenţi metrul pătrat sau ajunse adăposturi pentru oamenii străzii, de uriaşa avere BTT s-a ales praful. Azi, compania mai are un singur hotel funcţional, Forum, în Costineşti.