Bancherii văd relansarea creditării din semestrul doi

Revenirea evoluţiei soldului împrumuturilor pe un trend de creştere nu va avea loc înainte de a doua jumătate a anului, în ciuda scăderilor de dobânzi operate de bănci. Mult aşteptata relansare a creditării nu are şanse să se întâmple până în vară. Speranţele ban­cherilor şi economiştilor ches­ti­onaţi de Capital se îndreaptă către sfârşitul anului şi mai pronunţat către 2011. „În mod realist, relansarea va avea loc în 2011, dar nu la niveluril

Revenirea evoluţiei soldului împrumuturilor pe un trend de creştere nu va avea loc înainte de a doua jumătate a anului, în ciuda scăderilor de dobânzi operate de bănci.

Mult aşteptata relansare a creditării nu are şanse să se întâmple până în vară. Speranţele ban­cherilor şi economiştilor ches­ti­onaţi de Capital se îndreaptă către sfârşitul anului şi mai pronunţat către 2011. „În mod realist, relansarea va avea loc în 2011, dar nu la nivelurile din 2006 şi 2007”, spune Laszlo Diosi, director general al OTP Bank România, care anticipează o creştere a soldului creditelor, la finele anului, de 4%-8%, în funcţie de segmentul de debitori. Şi directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, vede o creştere de 7%-8%, însă în termeni nominali şi doar în soldul de la sfârşitul anului. Reducerile de dobândă operate de anumite bănci şi promoţiile din perioada Paştelui sunt considerate a fi doar semnalele care anunţă disponibilitatea băncilor pentru creditare. Este însă nevoie şi de creşterea cererii.

14,9 miliarde lei era valoarea provizioanelor băncilor la sfârşitul lui ianuarie, în creştere cu 70% faţă de ianuarie 2009

400 de lei este capacitatea medie de îndatorare lunară a românilor în prezent, în scădere de la 650 de lei în perioada dinaintea crizei economice

-3,7 este procentajul cu care a scăzut soldul creditului neguvernamental în februarie faţă de aceeaşi lună din 2009

Dobânzile au început să scadă, iar reclamele pentru produse bancare noi arată că oferta de credite îşi revi­ne. Până la relansarea creditării au rămas însă multe piedici, care nu vor fi depăşite mai devreme de jumătatea anului.

Odată cu firavele semne de îmbunătăţire a indicatorilor economici (de fapt, doar nivelul inflaţiei şi deficitul de cont curent), au revenit şi speranţele de relansare a creditării. Totul a pornit de la ideea susţinereii economiei prin consum şi de la reducerile de dobândă de politică monetară ale BNR, care au antrenat apoi tăieri de dobânzi la băncile comerciale. De la discuţii la fapte este însă un drum foarte lung (mai ales în România), primele semne de ieftinire a creditelor neînsemnând că împrumuturile bancare şi-au reluat efectiv creşterea. De altfel, bancherii au păreri diferite chiar şi despre ce înseamnă relansarea creditării, cu atât mai mult despre momentul în care aceasta ar putea avea loc realmente.

„Relansarea creditului înseamnă pur şi simplu apariţia ratelor pozitive de creştere în termeni reali a creditului nou extins“, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Reprezentanţii băncilor comerciale se feresc însă să definească relansarea, menţionând că depinde de evoluţia economiei şi a şomajului. „Semnale bune pentru relansare ar fi ca volumul de credite noi să compenseze valoarea rambursărilor şi creşterea provizioanelor de risc“, afirmă Ştefan Coroianu, director credite retail la BCR.

Ceva mai exact, Laurian Lungu, managing partner Macroeconomica, spune că „relansarea creditării vizează un avans al soldului creditului neguvernamental la o rată conformă cu perspectiva de dezvoltare a economiei“, adăugând că, „pentru evitarea dezechilibrelor macroeconomice, avansul trebuie să fie corelat cu rata de creştere a salariilor sau a PIB“.

Reclama e sufletul comerţului

„Semnele de revenire a creditării sunt vizibile. Şi ştiţi pe ce mă bazez când zic asta? Au reapărut reclamele la televizor. Până în momentul de faţă, am văzut trei-patru reclame, deci e clar că oferta a reînceput să dea semne de viaţă. Rămâne să vedem dacă cererea se manifestă“, declară directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR, Nicolae Cinteză. Într-adevăr, băncile au început să testeze cererea prin campanii promoţionale. Dobânzile anunţate în reclame coboară până la 7% pe an chiar şi pentru creditele de consum, cum este cel al BRD, cu dobândă nominală fixă pe întreaga perioadă de rambursare. Costul total al creditului se plasează însă între 12% şi 15% pe an. Şi promoţiile din jurul Paştelui au început să apară, inclusiv prin acordarea de perioade graţie, cum oferă Raiffeisen şi Garanti.

Capacitate redusă de îndatorare

Şanse pentru relansarea creditării  dau şi li­chidităţile mai mari pe care băncile comerciale le au acum la dispoziţie. Câteva dintre acestea au ajuns cu ponderea instrumentelor cu risc scăzut din portofoliu aproape de limitele maxime impuse de băncile-mamă, după ce, anul trecut, majoritatea disponibilităţilor s-a îndreptat către creditarea statului.  Ministerul Finanţelor va continua să concureze însă sectorul privat în atragerea de
finanţări bancare. Anul acesta, statul vrea să se împrumute mai mult în euro, iar BNR a anunţat o măsură de sprijin pentru lichiditatea pieţei datoriei publice: acceptarea în garanţie a titlurilor de stat în valută în operaţiuni de piaţă monetară (ex: repo, credite lombard).

Chiar dacă disponibilitatea băncilor de a da credite a crescut, cererea din partea clienţilor rămâne redusă. „Relansarea creditării depinde şi de capacitatea clienţilor de a se îndatora“, spune Laurian Lungu. Iar capacitatea medie de îndatorare a românilor „a scăzut de la 650 de lei pe lună înainte de criză la 400 de lei în prezent“, arată Georg Kovacs, director general al EOS KSI. Recuperarea capacităţii de îndatorare la nivelul din 2007 va mai dura între doi şi patru ani, opinie împărtăşită de majoritatea bancherilor şi economiştilor chestionaţi de Capital.

Falimentul personal mai mult încurcă

„Ponderea creditului acordat populaţiei în PIB este de circa 20%, relativ puţin comparativ cu alte ţări. În schimb, serviciul datoriei în venitul disponibil este de 22%, aproape de două ori mai mare decât media zonei euro din ultimul deceniu (de 12%)“, spune Lucian Croitoru. Cu alte cuvinte, datoriile au crescut mai repede decât veniturile, iar situaţia ar putea continua multă vreme. În această situaţie, băncile nu sunt dispuse să relaxeze condiţiile de creditare. Cu atât mai mult dacă Parlamentul va adopta şi Legea falimentului personal, care avantajează, în forma actuală, mai mult debitorii decât creditorii. „Băncile vor creşte nivelul veniturilor de la care vor acorda credite: dacă până acum era 3.000 de lei, nivelul va urca la 5.000 de lei“, consideră Nicolae Cinteză, care subliniază că efectul legii va fi contrar celui dorit de iniţiatori.

„Legea falimentului personal există în toate ţările, însă această lege nu trebuie să dea portiţe unora de a da ţepe şi să încurajeze intrarea în faliment la solicitarea debitorilor doar pentru a scăpa de plata unor datorii“, declară Cristian Ionescu, director general Coface România. Preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen crede că adoptarea unei astfel de legi se va traduce prin înăsprirea condiţiilor de creditare şi prin creşterea costurilor suportate de clienţi.

Optimişti pentru anul viitor

Cu toate acestea, bancherii rămân optimişti când vorbesc despre majorarea soldului creditelor de anul acesta. „Creditarea începe în primul semestru, dar vom vedea o sporire a vitezei în a doua parte a acestui an. Vorbind realist, relansarea va avea loc în 2011, dar nu la nivelurile din 2006 sau 2007“, spune directorul general al OTP Bank, Laszlo Diosi. „O creştere de până la 10% a soldului creditelor e posibilă în a doua parte a anului, dar nu cred că va ajunge chiar la 10%. Mai degrabă va fi undeva la 7%-8% în termeni nominali“, spune Nicolae Cinteză, în timp ce Laszlo Diosi vede majorarea soldului la 4%-8%, în funcţie de segmentul de creditare.

Absenţa revigorării în primul semestru este menţionată de mai mulţi bancheri. „Pentru împrumuturile în lei acordate populaţiei, rata de creştere se va plasa la 5%-6% anul acesta, după ce în primele şase luni piaţa va stagna“, spune şi Zoltan Major, vicepreşedintele executiv pe retail al UniCredit Țiriac, care arată că „cererea din partea clienţilor va continua să rămână slabă, dat fiind sentimentul de incertitudine al oamenilor“. Practic, majorarea cererii şi relansarea creditării depind de evoluţia economiei, care, la rândul ei, se află şi la mâna consumului. „Sunt adeptul ideii că cererea agregată îşi reia creşterea înaintea creditării“, spune Lucian Coritoru, care adaugă: „…probabil că vom vedea reluarea creditării la unul până la trei trimestre după reluarea creşterii PIB. Cred că acest model este justificat de faptul că, în România, aproape 70 de procente din creditul privat este acordat întreprinderilor mici şi mijlociii, în timp ce numai 27%-30% din totalul IMM-urilor se finanţează din credit bancar, iar restul se finanţează din profit şi alte surse.“

Ce sectoare economice ar putea sus­ţine creşterea? Laurian Lungu spune că „sectorul energetic are un potenţial foarte ridicat, iar sectorul construcţiilor va rămâne un pilon important, odată ce îşi va reveni – chiar dacă nu la nivelul la care a fost înaintea crizei“. Adică, sectoarele care produc pentru consumul intern, determinant în menţinerea ritmului creditării după reluarea creşterii economice.

Restructurarea băncilor continuă

Şi serviciile financiare se înscriu în categoria sectoarelor menţionate, iar difi­cul­tăţile cu care se confruntă acesta nu s-au încheiat. „Restructurarea este vizibilă, se reduce şi numărul de unităţi, şi cel de salariaţi”, spune Cinteză. După ce, în 2009, numărul de angajaţi ai băncilor a scăzut cu circa 3.700 de persoane, până la 67.900, iar unităţile bancare au scăzut cu aproape 130 de sucursale, până la 6.425, în ianuarie au mai fost disponibilizaţi 300 de angajaţi şi închise şase agenţii.

„Să nu credeţi că dacă n-ar fi fost problemele acestea – criza – nu ar fi fost restructurare“, explică directorul BNR. „Erau bănci care, la un moment dat, şi-au dat seama că s-au extins prea mult şi au început să închidă unităţi – chiar noi le-am cerut la una-două banci să facă acest lucru“, arată Nicolae Cinteză.

Relansarea creditării va avea loc în 2011, mai întâi pe corporate, apoi pe IMM şi pe clienţii individuali.
Laszlo Diosi, director general, OTP Bank România

59,6 miliarde lei era soldul finanţărilor în valută acordate persoanelor juridice la sfârşitul lui februarie, în scădere cu 1,6% faţă de februarie anul trecut

 

O creştere de până la 10% a soldului creditelor e posibilă în a doua parte a anului… mai degrabă va fi 7%-8%.
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR