Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a arătat miercuri că politicile guvernamentale riscă să bage țara în șanț. El apreciază că și în 2020 este imposibil ca România să se încadreze în ținta pentru deficitul bugetar, de maxim 3% din PIB, așa cum este prevăzută de normele europene.
Un deficit bugetar de 3,5 – 3,6% pentru anul viitor ar fi o performanţă, dar a ajunge la 3% este imposibil, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la conferinţa ”Buget şi fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”.
”Bugetul din 2020 pune sămânţă pentru bugetul din 2021 pentru că creşterea de la 1 septembrie 2020 se triplează în 2021. Oameni buni, aici nu te joci! Bagi ţara în şanţ! O bagi! Nu este în şanţ, o băgăm în şanţ. Pieţele oricum vor reacţiona. Pieţele nu aşteaptă să treacă alegerile la noi. Nu putem să spunem pieţelor: ‘Domnilor, doamnelor, îngheţaţi, pentru că noi trebuie să terminăm alegerile în România’. Aşa ceva nu se poate, iar a miza pe o colectare mult superioară şi scăderea altor cheltuieli este foarte imprudent. Corecţia necesară este mult prea mare. Eu cred că dacă ne-am propune pentru 2020 un deficit în jur de 3,5 – 3,6% ar fi o performanţă şi să ţintim un asemenea deficit. A te duce la 3% este imposibil. Nu ai cum. Nu ai cum să striveşti, pentru că poţi să exagerezi şi în direcţia cealaltă. Noi trebuie să schimbăm macazul. Asta trebuie să facem în 2020”, a spus Daniel Dăianu, citat de Agerpres.
El a subliniat că nu susține măsurile împotriva populației, respectiv diminuarea pensiilor și a salariilor. În plus, preşedintele Consiliului Fiscal a susţinut că o corecţie prin inflaţie este ”o prostie” şi ar afecta leul.
”Nu se pune problema de a tăia salarii şi pensii, repet ceea ce şi guvernul actual a menţionat, aşa cum şi cei care urmăresc cu atenţie economia românească o subliniază. Şi în fine, creşterea de venituri fiscale nu implică automat creştere de taxe şi impozite. Putem să avem creştere de venituri fiscale, dar o creştere majoră nu este credibilă şi nu este firesc să construieşti bugetul pe această ipoteză şi nici politica monetară a BNR-ului nu poate compensa prociclicitatea bugetului”, a adăugat Dăianu.