inregistrand un ritm mediu de crestere de 4,6%, iar Romania a dat clasa tuturor, cu cele 8,1 procente crestere economica. Aceasta fiind performanta, de ce nu se inghesuie la usa lui Mihai Tanasescu ministrii de finante ai Frantei, Germaniei sau Italiei – tari cu deficite bugetare problema -, pentru a afla secretul boomului economic „made in Romania”? Sau de ce Jakob Wegener Friis, coordonatorul echipei Comisiei Europene ce a intocmit raportul de tara pentru Romania, avertizeaza Guvernul de la Bucuresti ca „o asemenea crestere economica nu este sustenabila”? Raspunsul este simplu. Resorturile avantului economic din acest an sunt conjuncturale si in nici un caz nu sunt puse in miscare de baze sanatoase. Este valabil si pentru celelalte tari central si est-europene.
„Accident fericit”, recordul agricol nu se va mai repeta
Anul agricol de exceptie a alimentat, in cea mai mare masura, evolutia ascendenta a economiei romanesti. Peste 15% din cresterea produsului intern brut a fost asigurata de agricultura. Urmatoarele doua surse de crestere, in ordinea importantei, sunt constructiile (8,6% din PIB) si consumul (8,3% din PIB). „Cresterea economica din 2004 este un accident provocat de anul agricol foarte bun si nu se datoreaza unor politici sanatoase”, afirma analistul economic Mircea Cosea, argumentand ca „nu sunt intrunite criteriile ce definesc o crestere economica sanatoasa”. Un prim criteriu este acela ca 75% din cresterea economica trebuie sa se reflecte in nivelul de trai al romanilor, in consumul lor real, ce are ca sursa veniturile. O prima conditie este indeplinita, anume aceea ca, fata de anul trecut consumul a crescut simtitor, de la 6,9% din PIB, la 8,6% din PIB. Oamenii au cumparat mai multe bunuri de larg consum, nu si mai multe servicii. Nu se intruneste insa cea de-a doua conditie. Cumparaturile nu au fost facute din venituri, ci pe credit. Bunurile achizitionate pe credit sunt mai ales importate, ceea ce a dus la cresterea deficitului balantei comerciale externe. Nici cel de-al doilea criteriu al cresterii economice sanatoase nu este indeplinit. Structura economiei romanesti a ramas aceeasi cu cea de acum un deceniu si jumatate, in continuare primeaza ca importanta agricultura si constructiile, sectorul serviciilor fiind, in anul de gratie 2004, a cincea roata la caruta dezvoltarii.Cresterea economica nu a dus nici la diminuarea soldului contului curent, iar in ceea ce priveste structura exporturilor, Romania a vandut pe pietele externe cu precadere produse fabricate in lohn. Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Letonia si Lituania repeta scenariul, mai putin valoarea indicatorilor. Pentru toate aceste tari, 2004 este cel de-al doilea an de crestere economica sustinuta si cel de-al patrulea in care devanseaza tarile din zona euro. Dar ca si in cazul Romaniei, la o scara mai mica, performanta se datoreaza in primul rand reformelor structurale anemice si consumului populatiei. De aceea, verdictul Raportului asupra Tranzitiei, elaborat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, este clar: pericol de criza.
Afaceri Europene
· Decizia Comisiei Europene, deocamdata neoficiala, de suspendare a procedurilor disciplinare impotriva Frantei si Germaniei, proceduri care o data finalizate obliga cele doua tari la plata unor amenzi de miliarde de euro, ar putea pune capat „razboiului rece” dintre cele doua parti. Primele doua mari economii ale zonei euro s-au „evidentiat” in ultimii trei ani ca incapabile sa se incadreze in limita deficitului bugetar de 3% din PIB, prevazuta prin Pactul de Stabilitate si Crestere. Comisia Europeana intentioneaza reformarea regulilor zonei euro, pentru ca acestea sa corespunda ciclului economic in care se afla statele membre. Germania doreste ca anumite cheltuieli, cum sunt cele pentru cercetare, sa fie excluse de la calcularea deficitului bugetar.
· Camera Inferioara a Parlamentului german a decis descentralizarea responsabilitatii, catre landuri, a deciziilor privitoare la programul de functionare al magazinelor. Pana in 1996, toate magazinele se inchideau in cursul saptamanii la ora 18, sambata la ora 13, iar duminica nu deschideau. Aceasta regula a fost stabilita, prin lege, in 1956, sub presiunile sindicatelor ce reprezinta interesele lucratorilor din magazine si supermarketuri, iar de atunci, singura modificare ce i s-a adus a fost prelungirea programului magazinelor cu inca doua ore zilnic in cursul saptamanii. Descentralizarea deciziei de la centru catre autoritatile locale va avea ca efect imediat prelungirea programului centrelor comerciale din tara si, cu toate ca majoritatea populatiei considera ca bine venit acest lucru, comerciantii mici se impotrivesc. Ei spun ca un program prelungit sau chiar non-stop va avantaja marile centre comerciale. Nemtii vor avea timp ca la sfarsit de saptamana sa-si faca toate cumparaturile la supermarket, de vreme ce acestea vor fi deschise non-stop, ceea ce va duce la falimentul micului comert de cartier.
· Bilantul activitatii lui Romano Prodi in fruntea Comisiei Europene arata ca punctul slab al fostului presedinte a fost comunicarea, iar cea mai mare neimplinire a sa este esecul atingerii obiectivelor Agendei Lisabona. Pe de alta parte, numele sau ramane in istorie ca fiind legat de extinderea istorica a UE cu inca zece state central si est-europene. Presedintii Comisiei Europene, fiecare pe rand si in felul sau personal, au influentat activitatea comisarilor din subordine. FranA
