Invadarea Ucrainei a spulberat decenii de relativă pace în Europa, dar a zdruncinat și calculele geopolitice ale unor țări. Astfel, pe lângă o posibilă extindere a NATO cu state care până mai ieri păreau că nu vor să facă parte din alianța militară, războiul declanșat de Rusia schimbă și strategia Chinei în ceea ce privește Taiwanul.
Finlanda a decis că va solicita aderarea la NATO, o decizie care până la invadarea Ucrainei beneficia de puțin sprijin public sau politic. Ministrul Afacerilor Europene al țării, Tytti Tuppurainen, consideră că decizia este „un răspuns foarte natural” la o Rusie belicoasă. Rusia este cea care a invadat Ucraina. Acum, oamenii văd această nouă realitate și a sosit momentul să ne alăturăm NATO,” a adăugat Tuppurainen.
Suedia, după Finlanda
Este de așteptat ca și Suedia să aplice în același timp. „Aceasta ar fi o dezvoltare istorică pentru cele două țări nordice”, relatează Associated Press.
„Suedia a evitat alianțele militare timp de mai bine de 200 de ani, în timp ce Finlanda a adoptat neutralitatea după ce a fost învinsă de Uniunea Sovietică în cel de-Al Doilea Război Mondial”, notează AP.
Ce se va întâmpla cu Taiwanul
China continentală și-a revendicat drepturile asupra insulei Taiwan încă din 1951, când naționaliștii au fost învinși de comuniști într-un lung război civil. Beijingul a devenit din ce în ce mai vocal cu privire la politica ”One China”, care ar readuce Taiwanul sub controlul Beijingului, pe măsură ce a devenit o putere militară majoră. Acum, „mulți taiwanezi privesc realitatea Ucrainei ca pe ceva ce li s-ar putea întâmpla și lor”, spune Chris Horton la The Atlantic.
China se va gândi de două ori
Beijingul, care a anunțat un parteneriat strategic „nelimitat” cu Rusia chiar înainte de invazia Rusiei, încearcă să evite acum să fie târât prea departe în disputele privind acest război. Președintele Xi Jinping este îngrijorat că ar putea fi prea mult legat de „brutalitatea” acțiunii militare a lui Putin, a declarat șeful CIA, William Burns. În același timp, Beijingul „se uită acum cu foarte multă atenție” la „costurile și consecințele oricărui efort de a folosi forța pentru a obține controlul asupra Taiwanului”, a spus Burns. „Nu cred totuși că acest lucru a erodat în timp determinarea lui Xi de a obține controlul asupra Taiwanului”, a adăugat el. „Dar cred că este ceva care le influențează calculele despre cum și când pot face asta”, susține Burns, potrivit The Week.
Phenianul, și mai obsedat de arme nucleare
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a promis luna trecută că își va extinde arsenalul nuclear „în cel mai rapid ritm posibil” și a amenințat că va lovi Coreea de Sud preventiv dacă securitatea națională a țării sale va fi amenințată. Phenianul a efectuat doar anul acesta mai multe teste cu rachete, inclusiv un test cu o
rachetă balistică intercontinentală.
Ucraina a renunțat la armele sale nucleare la începutul anilor 1990, în baza unui acord de protecție pe care Rusia îl încalcă acum, iar principala lecție pe care Kim o învață acum, după invadarea Ucrainei, este că „niciodată nu trebuie să-ți dai armele nucleare”, spune profesorul Andrei Lankov de la Universitatea Kookmin din Seul. Prin urmare, după experiența Ucrainei, Kim va deveni „și mai obsedat de armele nucleare și de rachete”, crede Lee Sang-hyun de la Institutul Sejong.