Fiind vorba despre un sector cu o situatie mai delicata din punct de vedere financiar, mediul nonprofit se confrunta de ani de zile cu probleme in ceea ce priveste atragerea si utilizarea de fonduri. Finantarile europene si cele americane au jucat rolul principal pentru ONG-uri pana acum, insa situatia este pe cale sa se schimbe, pe termen mediu. Reprezentantii mai multor ONG-uri percep deja tendinta finantatorilor externi de a pompa mai putine fonduri in Romania in urmatorii ani. Logica este simpla: fondurile nerambursabile au scopul de a ajuta consolidarea democratiei, lupta anticoruptie, pregatirea personalului, asigurarea de servicii sociale si asa mai departe. O data ce situatia Romaniei se imbunatateste la aceste capitole, se diminueaza si „ajutoarele”. Ce ramane? In principiu, programele fundatiilor care se ocupa permanent cu finantarea ONG-urilor, cum sunt cele din domeniul mediului sau al drepturilor omului si, desigur, atragerea de sponsorizari, parteneriate sau donatii de la mediul privat. Nici sprijinul autoritatilor publice nu este de neglijat in aceasta ecuatie. Modalitatile prin care companiile private pot fi convinse sa sustina proiectele ONG sunt destul de confuze, in prezent, chiar si pentru organizatii. Unele dintre acestea, castigand experienta, au gasit caile prin care sa inchege colaborari de succes. Spre exemplu, pentru proiectul „SEYPA – Combaterea Excluderii Sociale a Tinerilor Afectati de HIV/SIDA”, Fundatia Romanian Angel Appeal (RAA) a atras peste 300.000 de euro din mediul privat. „Au contat foarte mult, desigur, si tema abordata, experienta si capacitatea manageriala a organizatiilor implicate, dar si traditia in responsabilitate sociala corporatista a companiei GlaxxoSmithKline, care deruleaza doua programe de sustinere a initiativelor sociale. Negocierea preliminara aprobarii proiectului a durat aproape un an”, spune Adelaide Katerine Bohiltea, director finantari si Programe la RAA. Nu este singurul proiect de succes in acest sens. O statistica realizata de asociatia ETHOS, organizator al Galei Societatii Civile (GSC), releva faptul ca „Valorile maxime ale finantarilor obtinute de proiectele inscrise la Gala Societatii Civile ating valori de pana la 650.000 de euro”. Cu toate acestea, doar 15% din valoarea finantarilor obtinute de proiectele inscrise la Gala sunt atrase din sectorul privat. Conform unui studiu citat de ETHOS, „numai 5% din companiile din Romania au un buget anual destinat donatiilor. Un sfert din ele incearca sa puna la punct un sistem pentru donatii, iar 70% iau o astfel de decizie ad-hoc si arbitrar”. Adelaide Bohiltea spune ca, din experienta de pana acum, a identificat doua categorii de sponsori. Prima dintre acestea este formata din firmele mici care sponsorizeaza fara a tine cont foarte mult de facilitatile oferite de legea sponsorizarii si sprijina proiectele din ratiuni emotionale. „A doua este formata din companiile multinationale care au importat conceptul de „responsabilitate sociala” drept componenta a strategiei de PR, dar care, de multe ori, nu si-au insusit la nivel de management mecanismele de relationare cu partenerii din societatea civila din Romania”, adauga directorul financiar al RAA. O tentativa timida de incurajare a sponsorizarilor a avut loc o data cu adoptarea „initiativei 1%”. Prin aceasta prevedere, in loc sa „finanteze” bugetul de stat cu intreaga suma ce reprezinta impozitul pe venitul datorat, un contribuabil poate transfera 1% din aceasta in contul unei ONG. Problema este ca, deocamdata, cetatenii nu sunt inca informati ca au posibilitatea sa faca acest lucru fara a avea nimic de pierdut. Singura solutie este ca ONG-urile sa le explice. Cateva dintre acestea, precum Organizatia Salvati Copiii si Asociatia pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural au demarat campanii de informare. In cadrul acestora, contribuabililor li se prezinta prevederile din lege si le sunt indicate proiectele pe care pot alege sa le sponsorizeze.Cat priveste accesul la fondurile nerambursabile, exista cateva oportunitati pe care nu multe organizatii le cunosc. De exemplu, Fondul Roman de Dezvoltare Sociala acorda finantari pentru proiecte de interes comunitar. Detaliile pot fi aflate consultand site-ul www.frds.ro. De asemenea, pentru organizatiile de tineret va exista, pana in anul 2006, programul YOUTH. In afara de acesta, ONG-urile de tineret (ONGT) au cele mai putine oportunitati de atragere a fondurilor, fiind de mica dimensiune si neavand foarte multa experienta. Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor (ANSIT), care gestioneaza programul YOUTH, considera ca solutia poate veni din felul cum isi gandesc activitatea organizatiile: „Multe ONG-uri sunt in primul rand interesate de ceea ce vor finantatorii, se adapteaza la programele acestora. De fapt, o strategie pe termen lung ar trebui sa porneasca de la nevoile comunitatii locale. De multe ori am avut sentimentul ca proiectele sunt construite pe nisip”, spun specialistii din cadrul ANSIT. Cat priveste colaborarea cu autoritatile locale, aceasta este inca foarte greu de realizat. Richard Simioniuc, reprezentantul Fundatiei pentru Tineret Suceava, spune ca a incercat de multe ori sa concretizeze un parteneriat cu administratia publica. „Este o chestiune de mentalitate. De multe ori functionarii din cadrul consiliilor locale nu inteleg fenomenul, sunt rigizi. Aceasta etapa se va depasi cu greu. Trebuie sa ne orientam si catre agentiile de dezvoltare regionala, care au un potential foarte mare de a sprijini organizatiile de tineret”, spune Simioniuc.