„Fethullah Gülen, inamicul public numărul unu în Turcia, trăiește în Statele Unite de mulți ani. Întâlnirea cu el are loc sub protecția poliției, în locuința lui din Pennsylvania. Sănătatea acestui om de 78 de ani, pe care guvernul turc îl consideră o amenințare, a fost afectată. Ankara cere extrădarea lui Gülen din Statele Unite, dar până acum a fost în zadar. Autoritățile de acolo îl acuză pe predicator că el și mișcarea lui, Hizmet, s-au aflat în spatele loviturii de stat eșuate din iulie 2016. Gülen respinge în permanență categoric această acuzație.

Neputincios, se vede nevoit să-și vadă persecutați adepții, mai puțin la Națiunile Unite. Guvernul turc a făcut tot posibilul pentru a anula acreditările celor care lucrează pentru ONG-urile apropiate lui Gülen. Cu succes chiar. Reprezentanții lor nu vor avea acces atunci când Consiliul Drepturilor Omului, din cadrul ONU, se va reuni luni la Geneva pentru revizuirea regulată a situației drepturilor omului din Turcia”, își începe Jourdain articolul .

WELT: De ce vă urăște Erdogan atât de mult? Totuși ați fost cândva aliați.

Fethullah Gülen: Mișcarea Hizmet nu a avut niciodată o relație strânsă cu el. Erdogan părea să împărtășească ideile noastre despre democrație. Asta e tot. Lupta pentru aceleași lucruri. Dar odată ajuns la putere, și-a arătat o cu totul altă față. Nu am putut susține asta. Școlile noastre apără o viziune a educației care este incompatibilă cu derapajul lui în autoritarism. De exemplu, apărăm dreptul cetățenilor kurzi de a-și folosi limba împreună cu limba turcă. El este cel care consideră că eu sunt dușmanul lui, dar eu nu l-am privit niciodată așa.
I-am cerut doar să-și respecte promisiunile. Principalul lui dușman este el însuși. El crede că este cea mai inteligentă persoană din lume, dar în realitate se lasă condus de emoții, de invidie, ură și răzbunare. Guvernul său s-a scufundat în paranoia. Sora mea mai mare trebuie să locuiască în subteran și toate persoanele cu același nume de familie ca și mine sunt arestate.

WELT: Diferențele dumneavoastră de opinie își au așadar rădăcina în problema kurdă, dacă vă înțelegem corect.

Gülen: Erdogan nu este pe aceeași lungime de undă cu mine. Fostul președinte turc Turgut Özal rezolvase o parte din problemă, pe vremea când a fost prim-ministru, prin includerea miniștrilor kurzi în cabinetul său, precum și a social-democraților și reprezentanților altor mișcări politice. Cred că ar trebui să se acorde mai multă libertate și să fie permisă limba kurdă în școli. Pentru aceasta, este necesar un stat mai puternic descentralizat. Dacă s-ar face reformă într-o bună zi, aș recomanda ca aceasta să se bazeze pe Constituția SUA, care oferă libertăți mari cetățenilor.

WELT: Cât de departe merge conceptul dumneavoastră alternativ de libertate? Erdogan consideră că locul femeilor este în bucătărie. Este și acesta un motiv pentru dezacordul dumneavoastră?

Gülen: (Zâmbește.) Personal, nu sunt în favoarea modelului de tip patriarhat, deoarece reprezintă un pas înapoi față de istoria începuturilor Islamului. Femeile trebuie să-și poată găsi locul oriunde în societate. Dacă o femeie vrea să fie judecător sau pilot, nimic n-ar trebui să o oprească.

WELT: Erdogan se străduiește de asemenea să joace un rol pe scena internațională și regională. Cum vedeți operațiunile sale militare în Siria la sfârșitul lui 2019?

Gülen: Aceasta a fost o diversiune. A vrut să distragă atenția oamenilor de la problemele interne din Turcia. Aceasta a fost, de asemenea, o nouă oportunitate pentru el să se prezinte ca un om puternic al lumii musulmane. Dar vedem rezultatul clar în Siria. A devenit un criminal susținând o revoltă nerealistă. Are o mare responsabilitate în tot ce se întâmplă. Mii de morți, milioane de refugiați, toate aceste lucruri îngrozitoare. Are mult sânge pe mâini. Unul dintre foștii săi miniștri m-a întrebat cum se poate ieși din criza siriană. I-am răspuns că ar trebui să facem un pact pentru a ajunge pas cu pas la democrație.

Am spus că trebuie susținut un proces de democratizare treptată în Siria și, dacă este necesar, să îl ajutăm Assad să rămână președinte pentru unul sau două mandate, asigurându-ne că fiecare grup etnic, majoritar sau minoritar, este reprezentat în parlament. Dar mi-au ignorat pur și simplu sfaturile.

WELT: Faptul că a influențat situația din Libia se numără printre greșelile lui Erdogan?
Gülen: În Libia au existat întotdeauna tensiuni între diferitele regiuni. Și aici, Erdogan joacă un rol negativ sprijinind anumite grupuri. El aspiră să fie noul lider al lumii musulmane, dar cum să poți revendica o astfel de poziție dacă susții procese care conduc la conflicte între sunniți? El se pierde tot mai mult în propriile contradicții. Toți tiranii narcisiști, precum Hitler sau Stalin, sfârșesc prost. Domnia lor se termină întotdeauna în manifestări de furie. El va avea aceeași soartă.

WELT: Între timp, Erdogan continuă să exercite presiuni asupra Occidentului, amenințând că va ieși din NATO. Credeți că ar face asta într-adevăr?

Gülen: Erdogan pare să se apropie de Rusia și Organizația pentru Cooperare de la Shanghai. Dar ăsta este un bluf. De fapt, încearcă doar o formă de șantaj. Nu poate renunța la Occident. Are nevoie de el pentru protecție. El se folosește de această retorică pentru a-și convinge adepții. Personal cred că Turcia trebuie să-și mențină relațiile cu NATO și Europa.

WELT: În orice caz, problema aderării Turciei la UE pare să fi ieșit definitiv din discuție. Regretați?

Gülen: În acest moment, cu acest guvern totalitar, nu văd cum ar fi posibil să devină membră a Uniunii Europene. Nu poți să te aștepți la nimic de la cei ce țin de putere folosind violența, ura și răzbunarea. În ochii Franței și ai Germaniei, Turcia și-a pierdut toată credibilitatea. Mișcarea noastră va lupta întotdeauna pentru apropierea de Uniunea Europeană, deoarece putem învăța și beneficia de pe urma acesteia.

WELT: Erdogan pare mai degrabă înclinat să se apropie de Frăția Musulmană. Ce credeți despre asta?

Gülen: Este machiavelic. Apropierea de Frăția Musulmană reprezintă doar o tactică. Dacă își pierd influența, îi va abandona.

WELT: Care credeți că va fi pe viitor rolul mișcării dumneavoastră?

Gülen: Hizmet va continua să fie o fundație umanitară, deoarece aceasta este chemarea noastră principală. Din păcate, acest lucru este îngreunat de contextul nefavorabil. Suntem o mișcare foarte mică, dar vom continua să ne apărăm modelul de armonie socială, respect reciproc, toleranță și diversitate. Sunt convins că valorile umaniste ne pot reuni dincolo de apartenențele noastre religioase. Recent, am fost tratat într-un spital. Acolo am întâlnit doctori creștini și evrei care tratau pacienți musulmani cu cel mai mare respect. Am fost mișcat de umanitatea lor. Dumnezeu îi judecă pe oameni pentru ceea ce fac și nu pentru aparență.


Te-ar putea interesa și: