Maya Teodoroiu (MJ): MCV ar trebui să fie însoţit de un mecanism financiar adecvat din partea UE

Mecanismul de Cooperare şi Verificare ar trebui însoţit de un mecanism financiar adecvat, din partea Uniunii Europene, care să sprijine realizarea MCV, spune Simona Maya Teodoroiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, într-un interviu pentru Agerpres.

Ea susţine că o primă evaluare realizată de MJ, în vara acestui an, pe baza datelor transmise de instanţele din toată ţară, arată că pentru perioada 2013 – 2016 investiţiile în infrastructură şi pentru asigurarea resurselor umane în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV ajung la circa 150 de milioane de euro. ”Or, este evident că aceste resurse nu pot fi asigurate doar de la bugetul de stat, fiind nevoie de un sprijin financiar extern consistent; cu atât mai mult cu cât justiţia română nu a fost un beneficiar de prim rang nici în cadrul actualului exerciţiu al fondurilor structurale 2007 – 2013”, declară secretarul de stat în Ministerul Justiţiei.

În următoarele două săptămâni va avea loc o nouă evaluare a experţilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Din discuţiile purtate cu oficialii europeni, care este soluţia indicată de aceştia pentru îndeplinirea de către România a obiectivelor MCV?

Simona Maya Teodoroiu:
Principala recomandare a oficialilor europeni, care de altfel este una elementară în managementul deloc uşor al întregii problematici MCV, rămâne colaborarea efectivă, dialogul real, de substanţă, între toate instituţiile implicate sau care au responsabilităţi în materie. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, nu cred că trebuie neglijat un aspect fără de care multe deziderate ale sistemului judiciar român rămân nerealizate: Mecanismul de Cooperare şi Verificare ar trebui să fie însoţit de un mecanism financiar adecvat, care să sprijine realizarea sa, din partea Uniunii Europene, – o abordare coerentă a acestei necesităţi de prim rang va trebui să se înscrie între priorităţile programului de guvernare şi ale dialogului cu oficialii europeni, din luna decembrie încolo. Iar o primă evaluare realizată de Ministerul Justiţiei, în această vară, pe baza datelor transmise de instanţele din toată ţară, arată că pentru perioada 2013 – 2016 investiţiile în infrastructură şi pentru asigurarea resurselor umane în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV ajung la peste 150 de milioane de euro. Or, este evident că aceste resurse nu pot fi asigurate doar de la bugetul de stat, fiind nevoie de un sprijin financiar extern consistent; cu atât mai mult cu cât justiţia română nu a fost un beneficiar de prim rang nici în cadrul actualului exerciţiu al fondurilor structurale 2007 – 2013.
Ceea ce vine din partea CE, în general, se cunoaşte. Care sunt semnalele de la statele membre UE?

Simona Maya Teodoroiu: În plan bilateral, există semnale pozitive concrete din partea statelor membre, de susţinere a eforturilor României pentru îndeplinirea obiectivelor MCV. Recentul proiect de asistenţă financiară din partea Olandei, pe care am avut onoarea să îl semnez alături de ambasadorul Olandei la Bucureşti, dl. Matthijs van Bonzel, este cel mai bun exemplu în acest sens şi este un semnal politic clar, de sprijin şi cooperare în domeniu, nu numai de monitorizare. Fondurile oferite de Olanda vor susţine, aşadar, aplicarea noilor coduri prin activităţi specifice – ateliere de lucru destinate magistraţilor, în scopul discutării noilor prevederi legislative, dar şi o conferinţă privind impactul noilor coduri asupra mediului de afaceri -, răspunzând interesului constant al investitorilor români şi străini deopotrivă -, precum şi expertiza olandeză pentru implementarea în continuare a Strategiei Naţionale Anticorupţie, care va avea în vedere identificarea punctelor tari, dar şi a eventualelor lacune sau deficienţe, însoţite de măsuri concrete de remediere a acestora, inclusiv de diseminarea largă a cerinţelor şi rezultatelor SNA. În acest fel răspundem obiectivelor programului de guvernare, adoptat la începutul lunii mai, care îşi propunea ‘iniţierea unui dialog de substanţă cu oficialii europeni, pentru o mai bună concretizare a modului în care sistemul judiciar român trebuie să-şi îndeplinească obiectivele, în cadrul MCV’. Sper că vă voi putea da şi alte veşti bune, în acest sens, în perioada următoare.

În ultimele săptămâni, atenţia mass-media a fost concentrată asupra propunerilor pentru funcţiile de procuror general al României şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totuşi, din luna mai, de la preluarea mandatului de către actuala putere, Ministerul Justiţiei a avut de parcurs etape importante. Care au fost acestea?

Simona Maya Teodoroiu: Cred că este important de subliniat că, sub aspect tehnic, al îndeplinirii condiţionalităţilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare, după instalarea Guvernului, în luna mai, au fost parcurşi paşi importanţi în asigurarea resurselor. Şi trebuie înţeles foarte bine că unul dintre rolurile primordiale ale Ministerului Justiţiei este să facă demersuri coerente, concertate şi, pe cât posibil, de succes, pentru asigurarea resurselor necesare funcţionării sistemului judiciar şi îndeplinirii obligaţiilor asumate pentru o justiţie europeană. Din luna mai, am stabilit o manieră pragmatică de abordare a necesităţilor financiare, logistice, de resurse umane, pentru câteva domenii-cheie: pregătirea aplicării noilor coduri pentru care a fost aprobat de către Guvern, în luna iunie, Memorandumul pentru finanţarea a 283 de posturi de judecător şi 281 de posturi de personal auxiliar, existente şi până atunci în schema de personal, dar nefinanţate. Apoi, la finele lunii iulie – începutul lunii august, am pregătit, la nivelul MJ, dar şi cu consultarea grupului de lucru comun CSM – MJ, proiectul de rectificare bugetară, care a fost aprobat de Guvern şi în care au fost asigurate sume suplimentare exact în acest sens: finanţarea posturilor alocate prin memorandum, creşterea cu 8% a salariilor personalului din sistemul judiciar, precum şi o sumă de peste 58 de milioane de lei pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, necesare în special aplicării noilor coduri, respectiv asigurării logisticii necesare personalului nou-încadrat în sistemul judiciar, ca urmare a finanţării suplimentare a posturilor. Demersurile au continuat şi în această toamnă când, la noua rectificare bugetară, Guvernul a asigurat sistemului judiciar sume suplimentare pentru creşterea numărului de personal în instanţe – de curând schema de personal a fost mărită, printr-o hotărâre de guvern, cu 150 de posturi de judecător şi 250 de posturi de grefier -, precum şi pentru continuarea în ritm susţinut a Programului privind reforma sistemului judiciar.

În repetate rânduri, atât procurorii, cât şi judecătorii şi conducerile instituţiilor din justiţie s-au plâns de lipsa de personal. Când se va rezolva această problemă?

Simona Maya Teodoroiu: Raportat la ultimii ani, este în mod evident cea mai amplă măsură pe care Guvernul a luat-o pentru suplimentarea schemelor de personal, respectiv finanţarea celor deja existente. În luna iulie, în temeiul HG nr. 666, numărul posturilor de judecător finanţate din fondul de rezervă a crescut cu 25. De asemenea, prin acelaşi tip de măsuri concrete, de asigurare a finanţării necesare, am răspuns solicitărilor de consolidare a instituţiilor sistemului judiciar care au prezentat o atenţie specială în cadrul MCV – Inspecţia Judiciară şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -, preocupările şi recomandările Comisiei Europene fiind exact în acest sens. Astfel, printr-o hotărâre de guvern adoptată în data de 10 august, numărul de posturi de la Inspecţia Judiciară a fost suplimentat cu 20, de la 70 la 90. În luna iunie, schema de personal a ÎCCJ a crescut cu 10 posturi de magistrat asistent. De asemenea, la începutul lunii august, Guvernul a răspuns solicitării ÎCCJ de suplimentare a posturilor care să sprijine Statistica judiciară la nivelul ÎCCJ, iar acest demers răspunde cerinţelor implementării unui proiect cu o importanţă specială pentru instanţele româneşti, finanţat de Banca Mondială, şi ale cărui rezultate sunt monitorizate în cadrul MCV – proiectul privind ‘optimizarea activităţii instanţelor’, care îşi propune determinarea şi aplicarea unor standarde de calitate în activitatea instanţelor, a judecătorilor şi grefierilor, Statistica judiciară având rolul său în colectarea şi utilizarea datelor corecte, care să întemeieze aceste standarde. Aceste demersuri n-ar fi fost, desigur, posibile fără sprijinul şi implicarea factorilor decizionali ai Guvernului, primul-ministru personal, dar şi ministerele de resort – Ministerul Finanţelor, în primul rând. Recenta rectificare bugetară a oferit Ministerului Justiţiei un buget suplimentar de peste 45.000.000 de lei, dintre care o parte are în vedere în continuare realizarea unor obiective MCV, precum finanţarea posturilor scoase la concurs în această toamnă, investiţii pentru amenajarea sediilor instanţelor, ş.a.m.d..

Vorbeaţi anterior de proiectul cu Banca Mondială. Se ştie că pentru implementarea codurilor din justiţie este nevoie de investiţii în sediile instanţelor şi parchetelor. Care este stadiul acestora?

Simona Maya Teodoroiu: Programul privind reforma sistemului judiciar, finanţat de Banca Mondială, a reprezentat, probabil, cel mai amplu suport financiar de care a beneficiat România în ultimii ani, axat pe o componentă solidă de investiţii în sediile instanţelor. A debutat în urmă cu şase ani şi a suferit mari întârzieri, pe care nu-mi propun să le mai discut cu acest prilej. Aş dori mai degrabă să subliniez accelerarea puternică a implementării sale în ultimul timp şi concentrarea activităţii noastre, cu sprijinul instanţelor beneficiare, pe marile proiecte care nu fuseseră abordate încă. Este vorba despre demararea în luna iulie a acestui an, după o lungă perioadă de aşteptări şi incertitudini, a lucrărilor de reabilitare la Palatul de Justiţie din Oradea – monument de arhitectură, a cărui finalizare presupune şi un salt calitativ semnificativ în asigurarea condiţiilor de muncă a magistraţilor şi grefierilor, dar şi de acces al cetăţenilor la justiţie. În mod special, vreau să subliniez materializarea eforturilor noastre în demararea unui alt proiect de anvergură – Curtea de Apel Craiova -, care, din motive nu prea clare, a rămas timp de şase ani în stadiu de proiect. Ne concentrăm pentru demararea rapidă, până la finele acestui an, a lucrărilor la Craiova, precum şi la Tribunalul Prahova – un proiect de asemenea întârziat timp de mai mulţi ani, în condiţiile în care starea sediilor instanţelor din acest judeţ a fost şi a rămas precară, precum şi pentru Judecătoria Câmpina. În luna noiembrie vor începe lucrările de reabilitare a Tribunalului Cluj. Au fost finalizate în cursul acestui an sediile tribunalelor Suceava, Orşova, Ialomiţa şi Judecătoriei Sălişte şi continuă în ritm susţinut lucrările de refacere completă a sediilor Curţii de Apel Piteşti, Tribunalului Sibiu, precum şi pentru noile sedii ale Palatului de Justiţie Iaşi şi ale Tribunalului Tulcea.


Ce spun reprezentanţii Băncii Mondiale despre proiect?

Simona Maya Teodoroiu: Oficialii BM au analizat progresele şi ritmul activităţii din ultimele luni, în cursul mai multor misiuni de evaluare care s-au derulat în această vară, cea mai amplă fiind între 6 şi 16 august. Pentru finalizarea în bune condiţii a tuturor acestor obiective mult întârziate suntem în curs de negociere a extinderii perioadei de implementare a proiectului, probabil până în martie 2015, cu sprijinul Guvernului, al Ministerului Finanţelor Publice şi prin dialog permanent cu experţii Băncii, ceea ce răspunde adecvat unui alt punct concret din programul de guvernare. Ar mai fi un element de subliniat. La instalarea noului Guvern, am avut, practic, două opţiuni: prima ar fi fost ca – ţinând cont de întârzierile semnificative în derularea acestui proiect, de faptul că unele investiţii în sedii de instanţe, aşa cum fuseseră gândite acum şase ani, ar fi putut fi înlocuite de altele, cu o nevoie mult mai mare de reabilitare – să renunţăm la el şi să încercăm alte modalităţi de atragere de fonduri. Dar era o opţiune riscantă, în contextul financiar intern şi internaţional actual şi, până la urmă, eşecul ar fi fost al administraţiei române, indiferent care guvern ar fi trebuit să şi-l asume. Aşa încât am optat, cu sprijinul Guvernului şi al premierului, pentru cea de a doua – cea orientată spre rezultate, deci pentru finalizarea în bune condiţii şi cât mai rapidă a acestui program ambiţios.

Justiţia română poate beneficia de fonduri europene?

Simona Maya Teodoroiu: Aşa cum am arătat, sistemul judiciar român nu s-a aflat, ca atare, între domeniile care să fi beneficiat de fonduri substanţiale în cadrul actualului exerciţiu al fondurilor structurale. La nivelul Ministerului Justiţiei, am continuat demersurile pentru atragerea de fonduri europene – răspunzând apelurilor de oferte gestionate de Comisia Europeană, deschise unei competiţii directe, între toate statele membre – în proiecte de mai mică dimensiune, dar care au în vedere domenii-cheie ale activităţii MJ, instanţelor şi parchetelor, precum: consolidarea capacităţii birourilor de recuperare a creanţelor, promovarea medierii în cauze transfrontaliere, consolidarea cooperării judiciare internaţionale în materia obligaţiilor de întreţinere, cooperarea internaţională în materia probaţiunii, consolidarea cooperării judiciare în combaterea traficului de fiinţe umane, utilizarea videoconferinţei în cauze transfrontaliere etc.

Cum pot fi atrase mai multe fonduri?

Simona Maya Teodoroiu: Una dintre recomandările esenţiale, venite din partea experţilor Băncii Mondiale în cadrul unui proiect foarte important pentru justiţie – Analiza funcţională a sistemului judiciar – şi care este şi obiectiv în cadrul MCV -, arată foarte clar că o prioritate zero pentru toate instituţiile din sistemul judiciar va fi dezvoltarea unui management strategic al sistemului judiciar, care va presupune o viziune corelată pe marile domenii, un dialog coerent cu toţi actorii implicaţi, stabilirea unor obiective durabile, gândirea unor modalităţi de finanţare adecvate şi mai ales păstrarea memoriei instituţionale de la un guvern la altul, privind priorităţile şi eforturile dedicate unei justiţii europene în România. Pare prea complicat? Irealizabil? Oricum ar părea, aceasta va fi calea de succes, de urmat, şi nu alta.


Care va fi soarta instanţelor propuse a fi desfiinţate, unele dintre ele fiind modernizate cu fonduri de la Banca Mondială?


Simona Maya Teodoroiu:
Aţi atins un domeniu sensibil. Avem o comunicare formală şi informală şi pe această temă cu experţii Băncii Mondiale, care de altfel au sprijinit eforturile tuturor guvernelor de a marca puncte pozitive pentru sistemul judiciar. Este adevărat că o parte din instanţele care au beneficiat de investiţii în trecut, inclusiv din partea Băncii Mondiale, ar putea acum ajunge în situaţia de a fi propuse spre desfiinţare, având în vedere criteriile de eficienţă privind numărul de cauze, complexitatea acestora, numărul de personal, situarea geografică etc., precum şi recomandările Comisiei Europene din ultimul timp. Soluţii pot fi gândite în continuare – de exemplu, transformarea acestora în sedii secundare, astfel încât să poată fi utile magistraţilor şi, mai ales, justiţiabililor, oricărei persoane care nu trebuie să cheltuiască mai mult mergând la o instanţă mai îndepărtată.

Despre programul privind volumul optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe ce ne puteţi spune?

Simona Maya Teodoroiu: Proiectul este gestionat de CSM, beneficiază, din ceea ce cunosc, de o echipă prestigioasă de experţi europeni şi americani şi priveşte aspecte esenţiale ale activităţii instanţelor, judecătorilor şi grefierilor, în aplicarea standardelor de calitate în managementul dosarelor, de la intrarea la ieşirea lor din instanţă, vizând şi organizarea arhivelor şi a relaţiilor cu publicul, determinarea sau, după caz, îmbunătăţirea şi utilizarea unor indicatori de performanţă – volum optim de activitate, corelat cu gradele de complexitate a cauzelor şi transferul sarcinilor ne-judiciare de la magistraţi către grefieri. Se urmăreşte, practic, scurtarea timpului de soluţionare a cauzelor, prin aceste metode combinate, de tip managerial (nu numai prin măsuri procesuale), precum şi o mai mare transparenţă şi predictibilitate a actului de justiţie. Evident, rezultatele şi recomandările sale concrete vor trebui aplicate, ca atare, lucru subliniat şi în ultimele rapoarte MCV.

Aţi vorbit mai devreme despre faptul că resursele financiare de la bugetul statului sunt insuficiente pentru rezolvarea tuturor problemelor din justiţie. Totuşi către care direcţii se vor aloca aceste sume de la bugetul statului?

Simona Maya Teodoroiu
: Cred că va trebui să existe o prioritizare, mai ales în perspectiva unei planificări bugetare multianuale, între ceea ce bugetul naţional poate oferi şi ce poate fi sprijinit prin atragerea de fonduri externe. În opinia mea, constrângerile bugetare inerente ar trebui să determine concentrarea resurselor interne pentru realizarea, pe această cale, în primul rând a drepturilor salariale ale magistraţilor, grefierilor, personalului auxiliar din sistemul judiciar – actuale şi restante, unele de mult timp restante – o problemă deja binecunoscută. Avem, în acest sens, demersurile şi realizările actualului guvern pentru recuperarea ‘tăierilor’ salariale de acum doi ani – pentru a oferi doar un exemplu. Dar marile investiţii în infrastructura instanţelor, logistică, sisteme informatice vor trebui să se bazeze într-o proporţie mult mai mare, în viitor, pe eforturile de atragere masivă de fonduri europene, dar şi pe alte categorii de proiecte durabile, cum sunt cele dezvoltate în parteneriat public-privat. Acesta este un motiv pentru care arătam la început că MCV ar trebui însoţit de un mecanism financiar adecvat, la nivelul Uniunii Europene.