SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

Bomba ambalajelor nereciclate va exploda în preţurile la raft

Autor: Diana State Ovidiu Anton | luni, 25 ianuarie 2016 | 4 Comentarii

Bomba ambalajelor nereciclate va exploda în preţurile la raft. Producătorii şi importatorii din industria alimentară, după negocieri eşuate cu autorităţile de Mediu, ameninţă cu falimente şi scumpiri imediate de până la 30% a tuturor produselor. Aceştia trebuie să plătească, săptămâna aceasta, sume colosale.

Conserve de legume-fructe, sucuri, vin, miere, bere, apă minerală, peşte, lapte, converse de carne şi multe alte produse care se regăsesc în coşurile de cumpărături ale românilor se vor scumpi în perioada imediat următoare pentru că ambalajele lor poluează. Statul a aşteptat prea mult pentru a rezolva problema reciclării iar acum a venit decontul. Păcat că va fi resimţit de populaţie.

 

Operatorii care au primit bani să se ocupe de reciclare nu au fost controlaţi la timp de Fondul de Mediu, iar frauda este de peste 50 de milioane de euro, conform procurorilor DNA. Producătorii au preferat să plătească în medie 65 de lei pe tonă de deşeuri unor asociaţii licenţiate de stat să recicleze o cotă de până la 60% din ambalajele puse pe piaţă de aceştia. Lucru care s-a şi dovedit că nu l-au făcut. Acum trebuie să achite taxa de 2.000 de lei pe tonă. Asta înseamnă că, în câteva zile, fără drept de apel, trebuie să plătească suma integrală. Cu cererea de insolvenţă aproape redactată, producătorii români îşi pun speranţa în Dacian Cioloş, după ce la Ministerul Mediului nu au găsit înţelegere.

Incapacitatea Ministerului Mediului şi a instituţiilor din subordinea lui, respectiv Fondul de Mediu, de a gestiona corect reciclarea deşeurilor ar putea aduce României un nou infrigment din partea UE şi scumpiri de circa 30% a tuturor alimentelor ambalate. Negocierile autorităţilor cu producătorii şi importatorii care poluează prin ambalajele pe care le folosesc, au eşuat. Rezolvarea rămâne în mâinile premierului Dacian Cioloş.


Dacă mergi la schi în Austria şi închiriezi un apartament în regim hotelier, vei găsi pe masă doar două hârtii: planul de evacuare în caz de incendiu şi instrucţiunile cu privire la aruncarea gunoiului menajer. Și, oricât de ciudat ar suna, nu de foarte mult timp reciclarea a ajuns în ţările din Vest la nivelul stipulat în tratatele Uniunii Europene. Cel puţin asta se arată într-un raport al Agenţiei Europene de Mediu emis anul trecut, dar care foloseşte date din 2012. România, ca în multe alte domenii, este codaşă în privinţa ratei de reciclare a deşeurilor municipale. Astfel, avem o rată de reciclare de aproximativ 4,5%, în condiţiile în care trebuie să atingem nivelul de 50% până în anul 2020. Ei bine, deşi nu realizăm, în aceste date găsim explicaţia noului scandal cu privire la creşterea preţului produselor ambalate.

Nu se scumpeşte gunoiul, se scumpesc alimentele

Ca să reciclezi, costă mult! Iar dacă reciclarea selectivă a gunoiului menajer nu este nici măcar opţională, preţul este enorm. Cineva totuşi trebuie să plătească şi, indiferent de corectitudinea de care ar da dovadă businessurile din domeniu, costul final ajunge tot la contribuabili. Prin urmare, românii vor plăti în plus pentru deşeurile menajere atât din 2017, când  urmează să fie introdusă o taxă mare pentru gropile de gunoi, cât şi anul acesta, din cauză că de anul acesta se respectă reglementările cu privire la ambalaje.

Citiţi şi: TVA se reduce, însă se măresc taxele adăugate pe valoare

Deşeurile de ambalaje reprezintă o parte importantă din deşeurile municipale şi unele dintre cele mai uşor de identificat ca fiind reciclabile de către populaţie. România are obiective naţionale de reciclare şi valorificare pentru ambalaje încă din anul 2004. Acestea au crescut treptat an de an, ajungând în 2013 la un nivel de 55% obligaţie de reciclare din totalul ambalajelor puse pe piaţă. Aceste obligaţii au fost transferate celor care pun pe piaţă bunuri ambalate.


La rândul lor, producătorii şi importatorii de bunuri ambalate au trei variante: ori reciclează singuri, ori plătesc o taxă de 2 lei pentru fiecare kilogram de ambalaj către Administraţia Fondului pentru Mediu, ori externalizează aceste obligaţii Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR).

 

Cum nu au nici capacitatea şi nici know-how-ul de a recicla, iar taxa este mult prea mare, varianta preferată a producătorilor şi importatorilor era să încheie contracte cu OTR-urile, care astfel se angajau să le realizeze ţintele anuale de reciclare şi valorificare. Acestea, la rândul lor, aveau contracte cu autorităţi locale şi operatorii de salubritate, societăţi de colectare şi de reciclare a deşeurilor existente la nivel naţional şi reuşeau, cel puţin în teorie, să facă activitatea de reciclare extrem de profitabilă.

2015, anul în care şmecheria nu a mai ţinut

În martie 2015, Administraţia Fondului pentru Mediu a demarat controlul de inspecţie anuală la organizaţiile de preluare de responsabilitate din domeniul deşeurilor de ambalaje. S-a încheiat prin luna septembrie 2015 când AFM a anunţat că şase din cele zece organizaţii de preluare de responsabilităţi din domeniu deşeurilor de ambalaje au fost amendate cu mai mult decât cifra de afaceri. Atunci, cea mai mare organizaţie de profil, Eco-Rom Ambalaje, a fost amendată cu sume care  depăşesc cifra de afaceri a societăţii. Amenzile sunt pentru nişte nereguli găsite nu la Eco-Rom, ci la câţiva reciclatori. În cadrul aceleiaşi verificări şi ca urmare a controlului realizat la unii reciclatori, AFM a considerat că o cantitate de deşeuri, deşi a ajuns la valorificatori sau reciclatori, ea nu a fost reciclată potrivit prevederilor legale. Compania a contestat, la acea vreme decizia de impunere şi raportul emis de AFM.

Deşeuri cu iz penal

În noiembrie 2015 mascaţii au descins în 59 de locuinţe şi sedii de firmă din 11 judeţe din ţară, într-un dosar pentru evaziune fiscală cu deşeuri. Mai exact, procurorii anchetau activităţi ilegale de reciclare cu 120.000 de tone de deşeuri, prejudiciul ridicându-se la 54 de milioane de euro. Printre societăţile vizate era şi „Ecologic 3R“ condusă de Doru Iorga, fost candidat la primăria municipiului Brăila. Anchetatorii au efectuat percheziţii atât la sediul societăţii cât şi acasă la Doru Iorga.

 

Procurorii au ridicat acte de la sediul firmei, din care reiese activitatea firmei din anul 2012 până în 2015. Potrivit cercetărilor, se pare că în perioada 2012 - 2014, între reprezentanţii operatorilor licenţiaţi şi reprezentanţii unor societăţi cu care au încheiat contracte de prestări serivicii s-ar fi efectuat operaţiuni fictive în actele contabile. Înregistrarea şi declararea acestor operaţiuni ar fi facilitat operatorilor licenţiaţi obţinerea vizei anuale necesare funcţionării acestora şi ar fi condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, după cum au stabilit anchetatorii. Obligaţiile fiscale pentru operaţiunile fictive de reciclare a aproximativ 120.000 tone de deşeuri de ambalaje sunt de peste 54 milioane euro.

Preţul curăţeniei pe piaţa deşeurilor de ambalaje

Odată cu verificările procurorilor şi amenzile date de Administraţia Fondului pentru Mediu, organizaţiile de transfer de responsabilitate nu mai oferă producătorilor şi importatorilor serviciile cu care i-au obişnuit în ultimii zece ani. „Nu este o noutate. Acum însă costurile devin transparente, pentru că nimeni nu îşi permite să mai trişeze. Reciclarea trebuie făcută, iar acest lucru costă“, arată consultantul fiscal Adrian Benţa. În primul rând, OTR-urile abia acum recunosc că nu pot asigura cantitatea impresionantă din contracte, ci, în medie, aşa cum recunoaşte o persoană „din sistem“, undeva sub 10% din necesar. Apoi, preţul real al reciclării este mult mai mare decât cel cerut anii trecuţi de OTR-uri, aşa că şi pentru cantitatea mică pe care o pot negocia în prezent, preţurile au crescut aproximativ la nivelul taxei.

 

„OTR-urile nu şi-au făcut treaba, nu şi-au asumat obligaţiile din contract. Iar acum refuză să mai preia contracte. Mai mult decât atât din acest an, au venit cu preţuri de 10 ori mai mari faţă de contractele din 2015. De ce? Pentru că sistemul înainte nu funcţiona bine, şi plimbau nişte hârtii. Iar acum când trebuie să recicleze cu adevărat, şi-au dat seama că nu pot rezista în piaţă la aceste costuri“, explică Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industria alimentară şi servicii conexe din România – PRO AGRO.  Care sunt consecinţele? În primul rând, cei care pun pe piaţă produse cu ambalaje au costuri, începând din acest an, mult mai mari. „Operatorii din sectorul agroalimentar care au încheiat contracte de reciclare a ambalajelor, conform listei afişate pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, plăteau o taxă pentru ambalajele puse în piaţă în medie de 65 lei/tonă. În situaţia creată, membrii noştri sunt obligaţi să plătească ca taxă de mediu un tarif de peste 2.000 lei/tonă, cu implicaţii în dublarea preţurilor recipientelor şi creşterea costurilor pe unitatea de produs cu circa 30%.“, explică, într-o adresă trimisă Guvernului, Emil Dumitru. Iar, ca lucrurile să fie şi mai complicate, conform Legii nr. 249/2015, dacă OTR-urile nu şi-au îndeplinit obligaţiile, producătorii şi importatorii care au contracte cu aceste organisme trebuie să achite contribuţia la fondul de mediu pentru deşeurile de ambalaje nereciclate. Astfel, până la data de 25 ianuarie 2016, trebuie să plătească toţi cei care au pus pe piaţă produse ambalate la sfârşitul anului trecut. Bineînţeles, această situaţie este de neconceput pentru producători şi importatori.

 

„Fiecare dintre producători trebuie să plătească amenzi între 100.000 şi 500.000 de euro. Spre exemplu, noi avem de plătit pentru lunile noiembrie şi decembrie între 80.000 şi 150.000 de euro pentru ambalajele nereciclate. Cuvântul care descrie cel mai bine situaţia actuală este blocaj. Dacă nu plătim, ne amendează. Dacă plătim intrăm în faliment“, susţine Iulius David, director general al companiei Sultan. Ținând cont că şi-au îndeplinit o dată obligaţiile cu privire la reciclare, plătind sume consistente OTR-urilor, producătorii şi importatorii nu sunt dispuşi să plătească „taxa-amendă“. Totuşi, până la modificări legislative consistente, primul pas ar fi suspendarea termenului limită de plată. „Vrem o amânare a termenului de plată, iar apoi trebuie să ştim ce facem în acest an. La populaţie va fi un impact de 20-30%. Producătorii sunt victime colaterale în tot acest război“, spune Aurel Tănase, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România.

Deşeurile nereciclate rămân în pom

În încercarea de a identifica soluţii, producătorii s-au întâlnit joi, 21 ianuarie, cu reprezentanţii Ministerului Mediului. La discuţii, autorităţile au venit cu o singură propunere: de a eşalona plăţile datorate. Bineînţeles, producătorii nu au fost de acord cu această variantă, ei sperând că legislaţia va fi modificată în aşa fel încât să nu le afecteze atât de mult afacerile. Prin urmare, nu se poate spune că a avut loc vreo negociere, iar reprezentanţii mediului de afaceri au plecat dezamăgiţi. „Nu se poate funcţiona într-un sistem în care există lipsă de implicare. De aceea am trimis o adresă către premier pentru a primi un răspuns în această situaţie“, spune David. Dacă niciuna dintre revendicările producătorilor, adică regândirea contribuţiei pentru deşeurile de ambalaje – respectiv micşorarea taxei - şi revizuirea legislaţiei din domeniu, nu vor fi acceptate de autorităţi, aceştia ameninţă cu falimentul. „Industria alimentarã va consemna noi insolvenţe şi falimente şi, per ansamblu, scãderea competitivitãţii faţã de producãtorii din afarã care nu plãtesc „contribuţii“ la acest nivel, ca şi faţã de economia neagrã, care nu plãteşte defel taxe, în afara celor de protecţie“, au anunţat reprezentanţii Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară.

Administraţia Fondul de Mediu trebuia să verifice! Nişte băieţii deştepţi au făcut bani pe baza acestor acte normative, fără să existe un impact în piaţă pentru reciclare. Aceste organisme recoltau deşeurile şi le duceau la groapa de gunoi, nicidecum nu le reciclau!
Emil Dumitru, preşedinte PRO AGRO

 

Acest articol a fost publicat în al patrulea număr al revistei Capital, din 25-31 ianuarie 2016

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.