Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) ar urma să se întâlnească vineri pentru a aproba cel de-al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, în valoare de 85 de miliarde de euro (93,79 miliarde de dolari). 

Conform memorandumului de 29 de pagini, câştigurile din privatizare, excluzând acţiunile băncilor, sunt estimate la 6,4 miliarde de euro în perioada 2015 – 2017. 

Astfel, autorităţile de la Atena s-au angajat să adopte până în octombrie 2015 măsuri 'ireversibile' de privatizare a operatorului reţelei energetice a ţării, dacă nu va fi prezentată o schemă alternativă care să ofere rezultate echivalente. 

De asemenea, datele pentru depunerea ofertelor angajante pentru porturile Piraeu şi Thessaloniki trebuie anunţate până la sfârşitul lunii octombrie, iar aeroporturile regionale vor fi vândute. 

La sfârşitul lui 2014, compania germană Fraport a fost desemnată licitator preferat în acordul privind operarea celor 14 aeroporturi regionale din Grecia, dar tranzacţia a fost oprită după venirea la putere a Guvernului condus de Alexis Tsipras, în ianuarie. 

Şi privatizarea operatorului reţelei energetice a ţării, alături de cea a firmei mamă Public Power Corporation (PPC) – cea mai mare companie de electricitate din ţară – au fost oprite în ianuarie. 

Precedentele Guverne de la Atena au obţinut câteva progrese în procesul de privatizare. O parte din portul Pireu a fost concesionată companiei chineze de transport Cosco, care a creat în ultimii trei ani 1.500 de locuri de muncă. Anul trecut, Loteria Naţională OPAP a fost vândută pentru 652 milioane de euro, iar unele clădiri deţinute de stat au fost de asemenea vândute. 

Public Power Corporation lansase anul trecut o ofertă publică pentru vânzarea unei participaţii de 66% în ADMIE şi câţiva investitori, inclusiv compania chineză de stat Grid Corporation of China (SGCC) şi grupul italian Terna, s-au aflat pe lista scurtă a cumpărătorilor. 

În februarie, noul Guvern de la Atena anunţa îngheţarea privatizării activelor de stat, inclusiv a celor mai mari porturi ale ţării, Pireu şi Salonic. Creditorii internaţionali ai ţării au cerut privatizări ale porturilor, companiilor de apă şi canalizare şi companiei de poştă, în schimbul asistenţei internaţionale. 

AGERPRES