Ursula von der Leyen nu renunță la Green Deal. ”Va fi motorul revenirii economice”

Președintele Comisiei europene, Ursula von der Leyen a promis să pună programul European Green Deal în centrul planului de recuperare european, reluând practic afirmațiile similare făcute de cancelarul german Angela Merkel.

”Întrucât ne pregătim să ne întoarcem treptat la muncă și să începem să investim miliarde de euro pentru a ne reporni economia, ar trebui să evităm riscul de a relua vechile obiceiuri poluante” a declarat von der Leyen într-o declarație televizată. ”Ar trebui în schimb să facem o schimbare în bine după această pandemie” a declarat aceasta, adăugând că ”European Green Deal va fi motorul recuperării noastre”.

 

”Folosindu-ne de Green Deal ca de o busolă, am putea să transformăm această criză într-o oportunitate de a reclădi economiile noastre într-un mod cu totul diferit și de a le face mai sustenabile” a spus președintele Comisiei Europene. ”Putem să facem societatea și planeta mai sănătoase investind în energie regenerabilă, utilizând mașini cu emisii scăzute, renovându-ne casele și făcându-le mai eficiente, cumpărând alimente obținute prin procese sustenabile, reutilizând materialele în loc să le aruncăm și reducând-ne amprenta de carbon” a declarat von der Leyen.

 

European Green Deal este un plan ambițios de a transforma blocul comunitar într-o economie low-carbon, fără a reduce prosperitatea și îmbunătățind calitatea vieții oamenilor. Green Deal va funcționa ca un cadru legislativ care fixează obiective clare, cum ar fi atingerea pragului de zero-net emisii de carbon până în 2050 și o reducere de 50-55% a emisiilor de carbon până în 2030 (față de nivelurile din 1990). Tot bugetul Uniunii Europene va fi orientat către cheltuieli care au beneficii de mediu. Asta înseamnă politici comune agricole orientate spre sustenabilitate, înseamnă bugete mai mari pentru știință, cercetare și dezvoltare în direcția reducerii emisiilor de carbon. Vor fi create locuri de muncă în industriile high-tech, de la energie regenerabilă până la fabricarea de autoturisme sau construcții edilitare.

 

Cel puțin 1 trilion de euro ar fi necesar pentru a finanța acest program în următorii 10 ani, potrivit Comisiei Europene. Cea mai mare parte, peste 500 de miliarde de euro ar trebui să vină din bugetul Uniunii, alți 114 miliarde de la guvernele naționale, iar restul din sectorul privat. Toate companiile vor fi încurajate să-și asume riscul unor investiții în tehnologii verzi cu împrumuturi garantate de Banca Europeană de investiții.

 

Sunt însă și voci care contestă viabilitatea acestui plan. Cetățenii europeni ar putea deveni principalii opozanți ai acestuia în momentul în care vor constata că întregul efort înseamnă costuri suplimentare care vor fi plătite din buzunarele lor. Protestele vestelor galbene din Franța a început pe fondul unei creșteri a taxelor pentru combustibilii fosili, cu scopul de a reduce emisiile de carbon. La fel în Germania, ascensiunea AFD este susținută inclusiv de o retorică sceptică privind schimbările climatice. Agenda verde ar putea fi întâmpinată cu tot mai multă opoziție, pe măsură ce alegătorii vor începe să conștientizeze că asta îi va face mai săraci și că le va afecta stilul de viață.