Tratatele diplomatice, stropite cu vin românesc

Din 2010, vinurile româneşti trimise la export nu se vor găsi doar pe rafturile magazinelor, ci şi într-un cadru mult mai select, după ce MAE a selectat 30.000 de sticle pentru a face cinste viniculturii autohtone în ambasadele noastre din întreaga lume. Unsprezece producători şi-au dorit ca vinurile lor să ajungă pe mesele reprezentanţelor diplomatice româneşti, iar şapte dintre ei au şi reuşit (câ­ştigătorii se regăsesc în coloana din dreapta). „Este pentru pr

Din 2010, vinurile româneşti trimise la export nu se vor găsi doar pe rafturile magazinelor, ci şi într-un cadru mult mai select, după ce MAE a selectat 30.000 de sticle pentru a face cinste viniculturii autohtone în ambasadele noastre din întreaga lume.

Unsprezece producători şi-au dorit ca vinurile lor să ajungă pe mesele reprezentanţelor diplomatice româneşti, iar şapte dintre ei au şi reuşit (câ­ştigătorii se regăsesc în coloana din dreapta). „Este pentru prima oară când are loc o asemenea iniţiativă. Procedura nu a constat efectiv într-o licitaţie, ci într-o degustare, iar costurile sunt prevăzute în cheltuielile de protocol ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE)“, explică Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Naţional al Viei şi Vinurilor, partenerul MAE în acest proiect.

Aşadar, în condiţiile în care procesul nu s-a derulat după normele stricte ale licitaţiilor publice, cum s-a făcut selecţia? Aparent, cu voie bună. Din comisia responsabilă cu selecţia mostrelor au făcut parte, printre alţii, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, cunoscut ca un pasionat al viniculturii româneşti, şi câţiva reprezentanţi ai Ambasadei Fran­ţei. Fără a şti ce li s-a pus în pahare (au existat 32 de probe de vin alb şi 35 de probe de vin roşu), aceştia au degustat fiecare vin în parte şi l-au notat în funcţie de aspect, miros şi gust. De altfel, o privire asupra preţului de comercializare a sticlelor alese arată că acest criteriu nu s-a numărat printre cele luate în considerare de comisie, existând diferenţe serioase între costul celor 11 tipuri de vin, de la mai puţin de 25 de lei, Lacrima lui Ovidiu, la 82 de lei, Purpura Valahică, de la Davino.

Câştig mai degrabă de imagine

Pentru producătorii selecţionaţi, iniţi­a­tiva nu se va traduce în creşterea notabilă a veniturilor. În primul rând pentru că numărul de sticle necesar este mic, de maximum 30.000 (cu alte cuvinte, fiecărui furnizor îi revin cu puţin peste 2.000 de sticle). Apoi, pentru că marile companii din sectorul vitivinicol românesc trimit în afara ţării, de ani buni, cantităţi importante. Astfel, potrivit lui Vlad Pintilie, managerul de export al campionului acestei pieţe, Murfatlar, firma sa a exportat în 2009 vinuri reprezentând cam 10% din cifra de afaceri (cu alte cuvinte, circa trei milioane de euro).

Ministere cu plăceri bahice

Actuala selecţie nu este prima iniţiativă de acest tip a autorităţilor publice. Tot Ministerul de Externe organiza, în 2008, campania de comunicare şi diplomaţie publică „Piazza di Romania“, menită să ne promoveze ţara în rândul italienilor. În cadrul evenimentului, producătorii de vin au fost reprezentaţi de Cramele Halewood, ale căror sticle au stat, de altfel, şi pe masa participanţilor la summit-ul NATO din 2008. Apoi, la un alt nivel, (cel puţin din perspectivă financiară), Ministerul Administraţiei şi Internelor a achiziţionat în urmă cu câteva luni 10.800 de sticle şi 6.000 de litri de vin vrac în valoare de 205.000 lei (fără TVA).

…şi câştigătorii sunt:

Sauvignon Blanc
RECAŞ

Deşi foarte accesibil ca preţ, soiul produs de Cramele Recaş este considerat de site-ul vinul.ro al doilea în rândul celor mai bune vinuri Sauvignon Blanc din ţară.

Lacrima lui Ovidiu 
MURFATLAR

Unul dintre cele mai cunoscute vinuri din România. Comisia a ales soiul de cinci ani (există şi unul de 12 ani, dublu ca preţ).

Diamond Collection
ZAREA

Prezenţă inedită pe această listă, din cauza renumelui Zarea de „producător ieftin“. Acest vin spumant poate fi achiziţionat pentru 26 de lei.

Fetească Neagră Princiar
TOHANI

Vin roşu, sec, produs în serie limitată şi comercializat la un preţ de 55 de lei.

3 Hectare Chardonnay
MURFATLAR

Celui mai cunoscut Chardonnay autohton i se reproşează adesea exclusivismul (se găseşte cu precădere în magazine specializate, la un preţ de circa 42 de lei).

Fetească Neagră
BUDUREASCA

Produs în zona Dealu Mare, este lăudat pentru gustul specific, datorat solurilor vulcanice din regiune.

Zghihara
CASA DE VINURI HUŞI

Vin alb, sec, dintr-un soi despre care producătorul spune că nu are corespondent.

Fetească Neagră
RECAŞ, LA PUTERE

Apărut în 2009, vinul din gama sugestiv intitulată „La Putere“ costă circa 42 de lei şi este apreciat (aproape) la unison.

Vârful cu dor
DEALU MARE

Vin alb, sec, uşor acidulat.

Alba Valahică
DAVINO

Fetească albă preţioasă, produsă numai în anii favorabili. Preţul: 57 de lei.

Purpura Valahică
DAVINO

Probabil cea mai bună Fetească Neagră de pe piaţă. Şi cel mai scump vin din listă.