Taxa de înmatriculare scoate în decor „taxa pe ţeavă”

Attila Korodi, ministrul mediului, susţine că actualul proiect al taxei de primă înmatriculare a luat notă de trecere din partea Comisiei Europene. Autorităţile au explicat oficialilor europeni că maşinile second-hand din România au fost taxate prin accizele de atunci, care între timp au dispărut. Ministrul susţine că aşa-numita „taxă pe ţeava de eşapament“ va fi eliminată. Capital: Compania Gabriel Resources a primit autorizaţie de mediu pentru Roşia M

Attila Korodi, ministrul mediului, susţine că actualul proiect al taxei de primă înmatriculare a luat notă de trecere din partea Comisiei Europene. Autorităţile au explicat oficialilor europeni că maşinile
second-hand din România au fost taxate prin accizele de atunci, care între timp au dispărut. Ministrul susţine că aşa-numita „taxă pe ţeava de eşapament“ va fi eliminată.

Capital: Compania Gabriel Resources a primit autorizaţie de mediu pentru Roşia Montană?
Attila Korodi: Nu se pune problema să o primească aşa de repede. Acum este momentul în care se face analiza tehnică. În Comisia Interministerială se analizează documentaţia şi răspunsurile la întrebările formulate de societatea civilă.

Capital: În tot acest timp, susţineţi legea care interzice folosirea cianurilor în minerit…
Attila Korodi: Este o iniţiativă a doi senatori, pe care Guvernul a susţinut-o, motivul fiind infrastructura precară din minerit pe care o avem la ora actuală.

Capital: Şi atunci va putea Gabriel Resources să primească autorizaţia, ţinând cont că tehnologia pe bază de cianuri va mai putea fi folosită cinci ani, iar proiectul lor se întinde pe 20 de ani?
Attila Korodi: Varianta iniţială a proiectului interzicea folosirea cianurilor în minerit din momentul adoptării legii. Noi am cerut să se adauge, dacă vor fi de acord toţi parlamentarii, o perioadă de conformare a companiilor de cinci ani de zile. Proiectul Roşia Montană are o perioadă de analiză care, probabil, se va încheia în această vară. Dacă analiza va fi gata înainte ca proiectul de lege să fie adoptat de Parlament, atunci la Roşia Montană trebuie să se respecte legislaţia din acest moment.

Capital: Sunt locuitori în zonă care nu vor să-şi vândă proprietăţile. Poate compania să apeleze la stat pentru a-i expropria?
Attila Korodi: Este o investiţie privată, care din punctul de vedere al activităţii economice poate să aibă un aport destul de stabil. Pentru că nu este de utilitate publică, statul nu va expropria locuitorii de acolo. Ceea ce înseamnă că, dacă sunt oameni care nu vor să plece, vor putea rămâne în continuare. În acest caz, studiul prin care se analizează impactul acestei investiţii asupra zonei respective trebuie schimbat. Dacă se modifică studiul de impact, trebuie reluată această analiză. Înseamnă că dacă va primi autorizaţie de mediu, aceasta nu va fi valabilă cu oameni care vor locui în zona în care se desfăşoară respectivele activităţi economice.

Capital: Să înţelegem că Gabriel Resources n-o să poată niciodată să extragă aur de la Roşia Montană?
Attila Korodi: La ora actuală, nu văd o legislaţie care să permită acest lucru.

Capital: Sunt 638 de companii monitorizate, dar numai Arpechim şi alte şapte au intrat în atenţia Gărzii de Mediu. De ce?
Attila Korodi: Da, dar notificări pe tema neconformării se mai dau. De exemplu, în primăvară erau aproape 20 de notificări. Însă companiile, în momentul notificării, înţeleg că statul nu glumeşte, şi de aceea se conformează. Probabil este un efort semnificativ pentru ei, pentru că, în loc să facă o investiţie în termen de câţiva ani, trebuie să o facă într-o lună de zile, cât este termenul notificării.

Capital: Acţiunea Gărzii de Mediu la Arpechim a venit după ce înalţi oficiali români au atacat contractul de privatizare al Petrom…
Attila Korodi: Din punctul meu de vedere, ca instituţie de mediu, contractul de privatizare al Petrom are câteva elemente care vizează mai ales reabilitările de poluări istorice. Până acum, compania nu a depus o documentaţie pentru a cere, conform contractului de privatizare, o rambursare a investiţiilor în reabilitarea poluărilor istorice până în limita de 50 de milioane de euro. Pe noi ne interesează, de altfel, activităţile integrate. Contractul de privatizare nu este important din punctul de vedere al mediului. Nu cred că Garda de Mediu a acţionat la insistenţele unor demnitari înalţi.

Capital: Cât de europeană este taxa de primă înmatriculare?
Attila Korodi: Cu mici corelări, însemnând perioadele de ciclu de viaţă al maşinii şi panta de depreciere a maşinii, este o taxă conform principiilor europene. Deja, ultimul răspuns pe care l-am văzut de la Comisia Europeană nu punea în discuţie principiile pe care s-a construit, ci comenta, de exemplu, cum a apreciat România ciclul de viaţă al unei maşini. Astfel, eu cred că am găsit principiile conform cărora taxa de primă înmatriculare să fie în conformitate cu obiectivele europene.

Capital: Totuşi, problema Comisiei Europene este că nu se aplică acelaşi tratament şi pentru maşinile second-hand româneşti…
Attila Korodi: Ultima variantă nu s-a mai axat pe comentariul pe această temă. România a explicat că toate maşinile care au fost înmatriculate înainte în ţara noastră au fost taxate prin accizele care existau atunci şi care nu mai sunt la ora actuală.

Capital: Cum se împacă taxa de primă înmatriculare cu taxa „pe ţeava de eşapament“? Nu este dublă impunere?
Attila Korodi: Taxa pe ţeava de eşapament va dispărea.

Capital: Când?
Attila Korodi: Fiind o taxă foarte mică, de câţiva lei anual, va fi modificată pe parcursul schimbării proiectului legislativ de organizare a Fondului de Mediu, care se află în Parlament. Probabil, în toamnă.

Capital: Când credeţi că taxa de primă înmatriculare va ajunge direct la mediu?
Attila Korodi: Pentru noi, şi mâine ar fi oportună, dar nu pot să dau un orizont de timp, pentru că negocierile pe care le-am avut cu ministrul finanţelor sunt în faze destul de precoce, adică, poziţiile sunt destul de diferite.

Capital: Credeţi că va putea fi stopată construcţia Canalului Bâstroe?
Attila Korodi: Este o întrebare grea pentru că, din păcate, Ucraina nu face parte din structurile europene pentru care problemele de mediu au prioritare. Prin dezbaterea publică pe care o facem în România, vom scoate din nou la iveală foarte multe probleme. Dacă nu vom primi un răspuns eficient din partea ucraineană, atunci, cu presiuni internaţionale, vor fi şanse să întârziem şi să frânăm lucrările. Dar, desigur, luând în considerare ceea ce s-a întâmplat până acum cu partea ucraineană a Deltei, sunt destul de pesimist. Probabil, acest caz depăşeşte capacitatea de negociere a Ministerului Mediului.

Capital: În concluzie, indiferent de discuţii, nu se va putea stopa construcţia Canalului Bâstroe…
Attila Korodi: În prezent, cred că putem să stopăm lucrările în proporţie de 60%. Acesta este procentajul pe care îl dau eu analizând ultimele evoluţii pe această temă.

Neputinţă

«Dacă nu vom primi un răspuns eficient din partea ucraineană, atunci, cu presiuni internaţionale, vor fi şanse să întârziem lucrările canalului Bâstroe. (…) Sunt destul de pesimist. Probabil, acest caz depăşeşte capacitatea de negociere a Ministerului Mediului.»

Carte de vizita

DATA: 23 iunie 1977

Studii: Universitatea Politehnică Bucureşti, specializarea „Inginerie economică în limba germană“, promoţia 2001; Master în Management Strategic la SNSPA Bucureşti (2001-2003).

ACTIVITATE: Manager la Integratel SA (1999 – 2000); consilier în Parlamentul României pentru grupul parlamentar UDMR; assistant brand manager Porsche România (2001); responsabil de produs – Skoda (2001 – 2003); a fost reprezentantul în România al Companiei Naţionale de Privatizare şi Administrare a Participaţiunilor Statului Ungar (2003 – 2004).

STARE CIVILĂ: Necăsătorit

NAŢIONALITATE: Maghiară