Statul ramane campionul listarilor la Bursa

Piata de capital s-a obisnuit sa primeasca de la Guvern actiuni pentru tranzactionare Chiar daca este acuzat de toata lumea ca nu ajuta piata de capital prin listarea de noi emitenti, statul ramane, din acest punct de vedere, cea mai importanta sursa de companii “all time” pentru Bursa de Valori Bucuresti. Din pacate, piata de capital nu a reusit sa profite de toate listarile facute de-a lungul timpului de catre stat. O parte dintre companiile aduse de diverse g



Piata de capital s-a obisnuit sa primeasca de la Guvern actiuni pentru tranzactionare

Chiar daca este acuzat de toata lumea ca nu ajuta piata de capital prin listarea de noi emitenti, statul ramane, din acest punct de vedere, cea mai importanta sursa de companii “all time” pentru Bursa de Valori Bucuresti.




Din pacate, piata de capital nu a reusit sa profite de toate listarile facute de-a lungul timpului de catre stat. O parte dintre companiile aduse de diverse guverne la Cota Bursei si-au pierdut interesul pe parcurs, iar la privatizare noii proprietari au ales delistarea lor. Altele au fost delistate deoarece, nefiind pregatite sa faca fata rigorilor bursiere, nu au mai indeplinit conditiile pentru mentinerea la Cota.
Din capitalizarea totala de 56,65 miliarde de lei a Bursei, doar 6,77 miliarde este din partea companiilor atrase pe parcurs din mediul economic privat, fara ca statul sa isi fi “bagat nasul” in respectiva listare. Restul de 49,88 miliarde sunt date de emitenti care au fost initial ai statului, fiind privatizati pe parcurs.


Cu alte cuvinte, 88% din capitalizarea actuala a Bursei a fost “plasata” la BVB de catre stat, in vreme ce piata de capital nu a reusit sa atraga prin forte proprii decat 12%.
In ceea ce priveste emitentii de stat care au plecat de la Bursa, dintre acestia se remarca trei mai importanti.
Cu toate astea, reprezentantii pietei afirma ca statul a contribuit sub asteptari si sub potential la dezvoltarea Bursei. “Singurul lucru major pe care l-a facut statul pentru piata de capital este programul de privatizare in masa”, spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. “In ultimii ani s-au facut foarte putine privatizari prin intermediul Bursei de Valori. La un sondaj realizat pe site-ul kmarket, la intrebarea “ce lipseste cel mai mult bursei romanesti?”, majoritatea raspunsurilor au indicat emitentii noi. Chiar daca emitentii adusi de stat reprezinta 88% din capitalizarea BVB, este vorba de o felie dintr-o placinta nu foarte mare”, este de parere el.


Prima companie mare disparuta din peisajul bursier autohton in ultimii ani este Automobile Dacia Pitesti, tranzactionata ultima data la 27 iulie 2001, la doi ani de la semnarea contractului de privatizare, la pretul de 430 de lei.
In 2001, actiunile Dacia au fost trecute pe piata titlurilor necotate, iar ulterior, in primavara anului 2003, Renault a lansat o oferta publica de preluare in vederea inchiderii societatii si scoaterii ei de la Bursa. Constructorul francez de automobile nu a vazut, se pare, nici un avantaj in pastrarea la

BVB a companiei pitestene.

Retragerea pe parcurs a companiilor a atrofiat Bursa in 2003 si 2004, alte doua companii importante au parasit Bursa. Prima dintre ele, Arctic Gaesti, a fost scoasa de la Bursa de actionarul majoritar, Ardutch B.V., fiind transformata in primavara lui 2003 in societate inchisa, prin preluarea celor 8,86% din actiuni ramase in acel moment libere la tranzactionare. Retragerea de la Cota a avut loc in luna octombrie.
Terapia Cluj a fost scoasa de la BVB in 2004, in martie, dupa ce oferta publica de preluare facuta de Terapia Holding S.A. a fost derulata in a doua jumatate a anului 2003.


Daca luam in calcul pretul de rascumparare al actiunilor in cadrul ofertei publice de preluare, avand in vedere de asemenea o crestere a pretului actiunilor in nota indicelui de referinta BET, obtinem pentru Terapia Cluj o capitalizare posibila la 20 decembrie 2005 de circa 505 milioane de lei, echivalentul a 140 de milioane de euro. Asta daca nu luam in calcul majorarile de capital care ar fi putut interveni pe parcurs, cu efectele lor asupra capitalizarii companiei.
In aceleasi conditii, Dacia Pitesti ar fi putut ajunge undeva la trei miliarde de lei, sau 858 de milioane de euro. In cazul uzinei auto trebuie insa sa avem in vedere ca o perioada destul de lunga aceasta a “evoluat” la categoria titlurilor necotate. In concluzie, in cazul ramanerii la Cota ar fi avut un potential mult mai mare, iar valoarea ei in acest moment s-ar fi situat undeva la peste un miliard de euro.


Arctic ar fi putut adauga si ea (plecand de la acelasi principiu) alte 233 de milioane de lei la capitalizarea Bursei.
Asadar, in total, peste un miliard de euro in plus la Cota BVB. Evident, cu cresterea valorii tranzactiilor aferenta si mai ales cu un plus de imagine important. Nu a fost sa fie insa asa, pentru ca, deocamdata, piata de capital nu s-a dovedit suficient de puternica incat sa si pastreze ceea ce statul i-a oferit.


Emitentii privati sunt mai dinamici decat cei de stat

Bursa de Valori Bucuresti nu a reusit sa atraga un numar prea mare de emitenti la Cota (nici la capitolul actiuni, si nici la obligatiuni, unde tot statul e pe primul loc), insa cei pe care i-a adus sunt printre cei mai “sanatosi” de pe piata.


Cea mai mare societate privata ajunsa la BVB din proprie initiativa este Banca Transilvania (a treia in topul emitentilor), cu 815 milioane de euro capitalizare si cu valori ale tranzactiilor care de obicei sunt printre cele mai mari de la Bursa. Urmeaza Rompetrol Rafinare, cu 656 de milioane de euro capitalizare. Pe locul trei intre companiile venite din proprie initiativa la Bursa este tot o banca, si anume Banca Comerciala Carpatica.


Realitatea a demonstrat, daca mai era nevoie, ca firmele aduse de stat pe piata de capital nu au, de obicei, un management suficient de performant pentru a face fata rigorilor impuse de investitori. In vreme ce societatile private, desi mai mici si poate mai putin cunoscute decat cele de stat, stiu de fiecare data ce vor si reusesc sa atraga banii jucatorilor de la Bursa.
Va fi foarte interesant de vazut daca noile companii care se preconizeaza a fi listate in anii urmatori din partea statului vor reusi sa se ridice la standardele pe care le cere, in mod normal o bursa de valori.