Lucian Anghel: „Sistemul Bauspar rezolvă o problemă a milioane de români care vor să îşi renoveze locuinţele. Este un sistem european care funcţionează de o sută de ani în Germania si Austria”

SITUAŢIE Locuim în case şi apartamente foarte mici. Datele unui raport Eurostat privind spaţiul locativ din ţara noastră creionează o situaţie nefericită a României şi ne arată că degeaba suntem majoritar proprietari dacă locuinţele sunt cutii de chibrituri, cele mai mici din UE. Iar sistemul Bauspar este blocat de un an.

Tara noastră se poate mândri cu un procent care arată că avem cei mai mulţi proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană (UE), mai exact 94,7% dintre case sunt ocupate de proprietari, în timp ce media europeană este de 64,3%. Din păcate, la capitolul situaţie locativă nu mai stăm deloc bine: avem cele mai mici locuinţe, cu o suprafaţă medie în zona urbană de doar 40 de metri pătraţi, în timp ce media europeană este de 90 metri pătraţi în oraşele mari, conform unui studiu al Eurostat. Ne depăşesc inclusiv bulgarii, care au o medie de 70 mp, în timp ce ungurii au 60 mp în metropole şi 80 mp în oraşe mici. Se poate spune fără a greşi că situaţia locativă este moştenirea pe care sistemul comunist de dinainte de 1990 ne-a lăsat-o. Construirea în sistem centralizat a blocurilor, pe care sistemul le vedea fiind în principal dormitoare, a însemnat suprafeţe mici şi clădiri urâte. Împroprietărirea a avut loc în primii ani după 1990 când majoritatea chiriaşilor şi-a putut cumpăra apartamentele la preţuri derizorii. Deşi împroprietărirea a ajutat populaţia, a blocat în cea mai mare parte dezvoltarea, deoarece blocurile au devenit imposibil de demolat având o asociaţie de proprietari, nu un singur deţinător. Într-un interviu acordat revistei Capital, Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe explică de ce acest sistem poate fi o soluţie pentru români şi care sunt riscurile blocării lui pe termen lung.

 

Capital: De ce românii au nevoie de un astfel de sistem pentru îmbunătăţirea spaţiului locativ?
Lucian Anghel:
Dacă ne uităm la dimensiune, faţă de alte ţări suntem în urmă. Dacă ne uităm la statistici, un ceh are de şase ori mai multe credite ipotecare decât un român. Dacă ne uităm, salariul mediu brut al unui român e jumătate faţă de cel al unui ceh, croat, slovac. Însă costul materialelor de construcţii e relativ similar. Deci, preţurile sunt similare, însă salariile la jumătate. Şi atunci se pune întrebarea cum un român ar putea avea aceeaşi şansă ca cei din regiune să îşi îmbunătăţească confortul locativ, în condiţiile în care România are cel mai învechit stoc de locuinţe din toată Uniunea Europeană, spun datele Eurostat. Românul, pentru ca are venituri mai mici, economisirea este mai redusă. Datele INS arată că, din şapte milioane de gospodării este o nevoie enormă de îmbunătăţire a spaţiului locativ. Intenţia de a investi în locuinţă, în 2015, a crescut în rândul românilor. Sunt 580 de mii de familii de români, potrivit unui sondaj IRSOP care au ca prioritate renovarea locuinţei. Acum vine întrebarea: Dar au bani? Răspunsul e evident. Atunci care sunt sursele de finanţare? Interesant că, în acest caz, doar 30% din cei intervievaţi se gândesc la credit, restul se bazează pe ce au economisit şi pe veniturile lor. Asta înseamnă că românii economisesc pentru că au ca proiect să îşi renoveze locuinţa. Intersant mai e că 82% din români nu vor să mai ia un credit. Au trecut printr-o perioadă dificilă şi e prezentă în minte această dorinţă de a fi mai chibzuiţi ca să nu mai treacă prin ce au trecut. E normal ca statul român să îşi ajute cetăţenii mai mult decât ajută statul ceh sau slovac, ţinând cont de faptul că veniturile sunt la jumătate faţă de cele din ţările menţionate. În Cehia, confortul locativ este o prioritate de 23 de ani, şi atunci statul s-a implicat direct implementând acest sistem. Acolo 60% din cehi au un contract de economisire/creditare. O treime din sumele depuse în bănci sunt în cele de economisire/creditare. Sistemul te obişnuieşte să economiseşti regulat, statul te ajută, ca după cinci ani, dacă ai putea să iei credit, pui o sută de lei de-o parte încă 15 ani, dar deja eşti obişnuit să economiseşti acea sumă. Aşa funcţionează sistemul. Evident, sunt şi situaţii în care clienţii nu rezistă să economisească cinci ani şi retrag banii inainte, pierzand toata prima de stat. În România, o treime dintre clienti isi retrag banii înainte de finailzarea celor cinci ani şi ies din sistem.

 

Capital: Cum arată confortul locativ în România?
Lucian Anghel: În România un cetăţean  locuieşte în medie, în 36 de metri pătraţi, aproximativ cu 50% mai puţin decât media europeană.  La nivel european, instalaţiile de bază din locuinte care nu indeplinesc standardele se regasesc în doar 3% din locuinţe in timp ce, in România, acest procent este de cateva zeci de ori mai mare. Ne referim aici la apa, canal, baie in locuinta şi aşa mai departe.

 

Capital: Cum funcţionează la alţii şi care sunt efectele?
Lucian Anghel:
Statul ceh a investit în 23 de ani în prima de stat 2,5 miliarde de euro. S-a plătit constant prima de stat, în aceeaşi zi banii au intrat fără întârziere timp de decenii. În Austria, unul dintre cele mai frecvente cadouri pe care bunicii îl fac nepoţilor este un contract Bauspar şi contribuie la el până copiii ajung la vârsta la care ar putea să facă ceva cu banii. Iar aceştia sunt obişnuiţi în cultura de a economisi. Investiţia în domeniul locativ are un impact important, prin acest sistem. Iar în ţările menţionate nu trebuie să justifici ce faci cu banii dacă ai stat în sistem acea perioadă minima. De ce? Fiindcă ai creat o masă stabilă din care alţii pot lua credit pentru 15 ani. Şi în aceste condiţii în care nu trebuie să justifici ce se întâmplă la scadenţă, doi din trei români au trebuit să iasă din sistem pentru că au avut nevoie de bani inainte de 5 ani.

 

Capital: Care sunt datele la noi?
Lucian Anghel:
Circa 75% din fondurile retrase de clienti dupa 5 ani de zile, au fost investiti in locuintele acestora, chiar dacă nu au fost obligati sa justifice ce au facut cu banii, potrivit unui studiu IRSOP. 

Vorbim de România. Discutăm de 500 de mii de contracte care ajung la scadenţă pana în 2020. Dacă statul şi-ar respecta cuvântul şi ar plăti primele, cu creditele care ar mai putea fi contractate până în 2020, investiţia în îmbunătăţirea confortului locativ ar putea ajunge la circa un miliard de euro. Iar efectul de multiplicare în economie e de circa 3 ori. Mai exact, prima pe care o investeşte statul o recuperează de circa 3 ori datorita dezvoltarii economice, ca urmare a taxelor si impozitelor generate. Sunt câteva mii de locuri de muncă create, sunt achiziţii de materiale, şi aşa mai departe. Efectul de multiplicare e în lanţ.

 

Capital: Cum a funcţionat la noi sistemul?
Lucian Anghel:
La noi se încearcă românizarea unor sisteme. Sistemul Bauspar e un sistem european care funcţionează de o sută de ani în Germania si Austria si de circa doua decenii in Cehia si Slovacia. Statul român are restanţe la plata primei, aferente pentru anul 2014, de câteva zeci de milioane de lei, iar pentru anul 2015 sumele ar trebui plătite în anul urmator. Costul statului cu aceste prime este de circa 40-50 de milioane de euro pe an. Acest control al Curţii de Conturi a îngheţat absolut orice activitate. Cred că după finalizarea proceselor in instanta cu Curtea de Conturi lucrurile vor fi aduse la normal şi statul îşi va onora plăţile. Cred că e o problemă temporară. Nu acest lucru îngrijorează românii în momentul de faţă ci daca sistemul va putea sa mai functioneze in continuare. Şi statul trebuie să clarifice dacă vrea să continue cu acest sistem şi dacă românii au nevoie de el. Eu sunt ferm convins că ţara noastră are nevoie de sistemul Bauspar pentru că rezolvă o problemă a milioane de români care vor să îşi renoveze locuinţele.

 

Capital: Cum v-a afectat raportul Curţii de Conturi?
Lucian Anghel: De 9 luni de zile, de când a venit raportul final, BCR Banca pentru Locuinţe nu a mai înrolat niciun client nou. Iar în acest moment clienţii nu au acces la primă. Sistemul a fost gândit în aşa fel încât statul ajută familia. Că sunt bunici, părinţi sau copii, economisesc toţi si pot, dar nu sunt obligati, ca la final unul dintre ei să ia un credit pentru îmbunătăţirea confortului propriu locativ. Acesta este principiul de bază. În Germania, la început, când s-a implementat sistemul, prima de stat era echivalentul unui salariu şi jumătate. Şi la noi reţeta e copiată din Germania. Sunt foarte multe paragrafe în lege traduse cuvant cu cuvant din legislaţia din Germania. Noi acum punem floricele inutile (incercam sa romanizam sistemul) care ar putea să afecteze grav funcţionarea sau chiar existenţa acestui sistem în România. Copiii şi vârstnicii fac parte din familie şi pot să participe la îmbunătăţirea spaţiului locativ comun si statul ar trebui sa le asigure acest drept.

 

Capital:? Cum vedeti rezolvarea acestei situatii?
Lucian Anghel:
Clienţii din România nu pot avea acces la prima de stat, potrivit deciziei Curţii de Conturi. BCR BPL a decis să blocheze prima de stat în cont dar echivalentul acesteia am oferit-o clienţilor din surse proprii, astfel încât clientul să nu fie afectat. În momentul de faţă vorbim de circa 20 de mii de români care au prima blocată, la nivelul intregului sistem de economisire creditare. La ora actuală, noua regulă instituita in urma controlului efectuat este că nimeni nu ia primă, decât dacă justifică sumele, respectiv să aduci facturi ca să dovedeşti investiţia. Iar prima trebuie cheltuită initial din resurse proprii, ca să fie deblocată şi primită de clienţi. Însă cheltuielile eligibile sunt limitate ca si categorii de produse acceptate. Spre exemplu, nu pot fi achiziţionate electrocasnice noi care ar putea reduce consumul de energie electrica si imbunatati bugetul financiar al familiei.