Secretele celor mai mari podgorii romanesti

Atunci cand vine vorba despre vinuri, trebuie spus ca in lume exista doua "scoli". Cea europeana, ai carei reprezentanti de marca sunt francezii, italienii si nemtii si care este dominata de vinurile grele, incarcate, seci, invechite. In ultimul timp, moda este data insa de producatorii din Australia, Argentina, Chile, Africa de Sud sau Statele Unite (California). Acestia prefera vinurile tinere, proaspete, usor baubile. Daca pana acum piata a fost dominata de prima tendinta, in ultimul timp, no

Atunci cand vine vorba despre vinuri, trebuie spus ca in lume exista doua „scoli”. Cea europeana, ai carei reprezentanti de marca sunt francezii, italienii si nemtii si care este dominata de vinurile grele, incarcate, seci, invechite. In ultimul timp, moda este data insa de producatorii din Australia, Argentina, Chile, Africa de Sud sau Statele Unite (California). Acestia prefera vinurile tinere, proaspete, usor baubile. Daca pana acum piata a fost dominata de prima tendinta, in ultimul timp, non-europenii au inceput sa isi impuna punctul de vedere. Cum stau insa podgoriile romanesti?
In Romania exista noua regiuni viticole (Podisul Transilvaniei, al Moldovei, al Piemontului de la Curbura Carpatilor, Podisul Getic, al Banatului etc.) si 39 de podgorii (Tarnave, Cotnari, Husi, Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealu Mare, Samburesti, Murfatlar, Sarica Niculite etc.), din care unele au ramas doar cu potentialul natural, altele fiind prezente pe piata. Consumatorul de vin confunda podgoria cu producatorul: intr-o podgorie pot fi mai multi producatori, iar un producator poate avea mai multe podgorii. Insa marea majoritate a cunoscatorilor, atunci cand se refera la vinul romanesc, spun patru nume: Cotnari, Jidvei, Vincon Vrancea si Murfatlar. Pe piata, majoritatea vinurilor imbuteliate sunt de la cei patru producatori, dar, in ultimii ani, isi fac serios simtita prezenta pe piata si producatorii de vin rosu, indeosebi din podgoriile Dealul Mare si Recas.

Renumele jidveiului sta in vinurile seci

Jidveiul este centrul cel mai important al podgoriei Tarnave, fiind si cel mai modern complex de vinificare din Transilvania. Jidveiul a fost amintit pentru prima data in documente in anul 1309, in contextul unui proces intre unii reprezentanti ai orasului Alba Iulia si sasi. Acum, suprafetele cultivate cu vie aflate in administrarea SC Jidvei SRL depasesc 1.000 ha. Anual se replanteaza circa 50 ha, varsta medie a plantatiilor fiind de zece ani.
Consumatorii de vin percep Jidveiul mai mult ca pe un producator de vinuri seci, insa aici vom gasi si vinuri demidulci excelente. Soiurile de vinuri albe care se cultiva la Jidvei sunt: Feteasca Regala, Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca Alba, Traminer, Chardonnay, Pinot Gris.
In ciuda faptului ca cea mai mare suprafata este ocupata cu Feteasca Regala (peste 450 ha), cel mai cunoscut vin este Sauvignon Blanc (circa 200 hectare). Sauvignon Blanc este un vin sec, demisec sau demidulce, care a contribuit din plin la mentinerea faimei Jidveiului.
Aici se produce acum un renumit vin spumant, cunoscut ca sampania de Jidvei, acesta fiind obtinut prin metoda clasica. Vinul de baza pentru spumant se prepara din Feteasca Regala, Riesling si din putin Muscat Ottonel. Strugurii sunt culesi cu un continut de zahar de 170-180 g/l, se selecteaza si se prepara in teascuri pneumatice, fara zdrobire. Doar mustul rezultat in urma primei presari se foloseste pentru vinul de baza.
Prepararea vinului mai consta in pritocirea timpurie a strugurilor, filtrare, pasteurizare, racire, limpezire cu gelatina combinata cu tanin si, in final, filtrare. Cuve-ul (cupajul) se depoziteaza timp de un an, in butoaie. Dupa imbuteliere, trebuie sa treaca 7-18 luni.

Rezerva de coniac de la VINCON vrancea are 20.000 hl

Producatorul vrancean cuprinde podgoriile Cotesti, Odobesti si Panciu. Fara a gresi, se poate spune ca acesta este cel mai mare areal viticol din Romania, cu o suprafata cultivata cu vie, inainte de 1989, de 30.000 ha; dupa Revolutie aceasta a scazut la 27.500 ha.
Chiar daca podgoriile dateaza de pe vremea lui Dimitrie Cantemir, Vincon Vrancea a fost fondata in anul 1949, din dorinta, se pare, a puterii de atunci de a crea un fel de monopol pe piata romaneasca in domeniul industriei vinului. In 1999 societatea s-a privatizat, 82% din actiunii fiind preluate de Luchi Georgescu.
In anul 2000, vanzarile Vincon Vrancea s-au ridicat la peste 200 miliarde de lei, iar in 2001 ele au crescut cu 50%.
Unul dintre avantajele Vincon este expunerea podgoriilor sale de la sud la nord, ceea ce de traduce prin posibilitatea de a cultiva atat vinuri mai acide (motivul pentru care la Panciu, cea mai nordica dintre podgorii, se face una dintre cele mai bune sampanii), cat si soiuri mai domoale. Oricum, societatea vranceana produce si vinuri albe si rosii, si vinuri seci, si demiseci, si demidulci, si dulci. Gamele de vinuri cele mai cunoscute sunt: Vinuri de aur traditionale, care cuprind Galbena de Odobesti, Busuioaca de Bohotin, Grasa, Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca si sarba, Beciul Domnesc, care cuprinde vinuri rosii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra), de cinci-sase ani vechime, cu o personalitate distincta, obtinute prin maturare in butoaie de stejar si invechite. Vampire este o gama de vinuri rosii (Cabernet Sauvignon, Merlot si Pinot Noir) exportata cu succes pe piata Statelor Unite ale Americii.
La Odobesti se afla una dintre cele mai mari vinoteci profesionale din Romania, in care se gasesc peste 55.000 de sticle, cel mai vechi vin de aici fiind Merlot din 1949, din care mai sunt doar 18 sticle.
Rezerva de coniac de aici este considerata ca fiind una dintre cele mai mari din Europa (20.000 hl). Numai prin evaporare, societatea a pierdut in 2001 peste 120.000 de litri din aceasta rezerva.

Cotnari este la aceeasi latitudine cu Tokay

Numele acestei podgorii vine de la mestesugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a masura, ar – mester). In 1936 aici existau 202 ha de teren cultivate cu vie, in 1960 erau 357 ha, iar in 1990, aproximativ 2.000 ha. Dupa 1989 insa, datorita modificarilor aduse in structura proprietatii, 700 de ha au trecut in proprietatea localnicilor, mare parte pierzandu-si potentialul productiv din cauza lipsei resurselor financiare. Restul de 1.300 de ha a ramas in proprietatea fostului IAS, transformat in Cotnari SA si preluat de asociatia salariatilor in anul 2000. Acum societatea are, practic, 330 de actionari, iar afacerea merge bine. In 2001, cifra de afaceri de la Cotnari a fost de 7,5 milioane de dolari, anul acesta fiind previzionat ca ea sa creasca la 8,2 milioane de dolari. In 2001, profitul brut a fost de aproximativ un milion de dolari, la o productie de vin de cinci-sase milioane de litri.
Podgoria Cotnari are un specific aparte datorita pozitiei sale geografice, situata la limita nordica a podgoriilor de calitate din Romania si chiar din Europa, pe aceeasi latitudine cu Champagne din Franta si Tokay din Ungaria. Oricum, putem spune fara a gresi ca Podgoria de la Cotnari este singura din Romania care produce numai vinuri romanesti. Exista o perceptie in randul consumatorilor de vin conform careia in aceasta podgorie se produc numai vinuri dulci (toamnele calduroase permit acumularea ridicata a zaharurilor in boabele de struguri), perceptie data de recunoasterea adusa de Grasa de Cotnari, soiul definitoriu al podgoriei. In realitate insa, aici se produc si vinuri seci excelente, Francusa fiind, poate, cel mai bun exemplu.

70% DIN VINURILE DE LA MURFATLAR SUNT ALBE

Despre Murfatlar se poate spune ca este una dintre cele mai cunoscute podgorii romanesti. Un lucru este insa ciudat: in Romania este cunoscuta pentru vinurile dulci, iar in lume pentru vinurile sale seci. Bazele podgoriei dobrogene au fost puse in anul 1927. Acum, aici sunt peste 4.000 ha cultivate cu vie, dintre care cea mai mare parte, 2.100 ha, se afla in proprietatea SC Vie Vin Murfatlar SA, care s-a privatizat in anul 2000, actualul actionar majoritar fiind asociatia agricola Isagri. In anul 2000 cifra de afaceri a societatii a fost de aproximativ 200 miliarde de lei, in 2001 aceasta crescand la 300 miliarde lei. 15 procente din cifra de afaceri provine din exporturi. Productia de vin din 2000 a fost de peste 10 milioane de litri, iar cea din 2001 de aproximativ 11 milioane de litri.
70% din vinurile de Murfatlar sunt albe: Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Traminer, Muscat Ottonel si Tamaioasa Romaneasca. Cele rosii sunt: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Feteasca Neagra. Compania este lider de piata la categoria vinuri rosii imbuteliate la 0,75 litri. Lacrima lui Ovidiu este un sortiment de vin licoros, obtinut dupa o tehnologie speciala, putand fi asezat alaturi de renumitele Porto, Madeira sau Malaga. Pinot Gris este reprezentantul fidel al vinurilor naturale dulci, el detinand recordul acumularilor de zahar. Culoarea galben-pai si nuantele de chihlimbar dupa invechire, armonia de ansamblu a componentelor ce-i confera nuante catifelate si onctuoase fac din acest Pinot Gris campionul vinurilor dulci de Murfatlar, rivalizand cu cele renumite de Tokay. Desi este o podgorie cu vocatie de vinuri dulci, cel mai cunoscut brand este Sec de Murfatlar, pentru care s-au investit in publicitate peste 1.200.000 USD brut, in conditiile in care totalul investitiilor in publicitate ale producatorilor de vin din Romania au fost in 2001 de 3.250.000 USD. De altfel, pentru Sec de Murflatar proprietarii au adus un vinificator din Australia. r
Crama de la Murfatlar este una dintre cele mai mari din Romania. Cuprinde cinci sali, cea mai mare dintre ele avand o capacitate de un milion de sticle si fiind ocupata in proportie de 60%, iar cea mai mica, de 20.000 de sticle. Cele mai vechi vinuri din vinoteca sunt Pinot Gris si Chardonnay dulce, ambele din anul 1959.tr
r
GRASA DE COTNARI r
r
Regina vinurilor de Cotnari – un vin desert, recomandat la sfarsitul mesei. Acest tip de vin se preteaza la invechire, buchetul amintind de nuci verzi, flori de tei si miere in cea mai desavarsita combinatie.r
Se alatura produselor de patiserie si cofetarie.r
Se serveste la o temperatura de 9-10 grade C, pentru a-si etala perfect calitatile alaturi de deserturi.r
r
Galbena de Odobestir
r
Este soiul cu denumire de origine cel mai reprezentativ pentru podgoria Odobesti. in el regasim asocierea perfecta itre soi, vin, podgorie si producator. Este un vin demidulce, cu continut de 15 gr/l zahar natural provenit din struguri. Armonia dintre concentratia alcoolica si aciditate, fructuozitatea sunt caracteristicile acestui vin. Este considerat un vin care poate fi consumat pe parcursul itregii mese si este recomandat la antreuri, la carne alba, peste, fructe de mare si branzeturi, preferabil a se consuma bine racit (8-12 grade Celsius). Atractia pentru acest vin rezida i faptul ca are un gust bine determinat, lasand i cavitatea bucala o senzatie placuta de prospetime si racoare. Galbena de Odobesti este un vin care se poate consuma i tot timpul anului pentru, a profita din plin de puterea lui aromatica si buchetul lui sustinut de anumite tendinte florale.r
r
r
SEC DE MURFATLAR – SAUVIGNON BLANCr
r
Este un vin deosebit, avand prospetimea buchetului tipic soiului Sauvignon Blanc. Usor corpolent, pastreaza neatinsa aroma strugurilor proaspat culesi. Servit bine racit, este ideal ca aperitiv, putand in aceeasi masura insoti salatele si preparatele de paste, carnea de pasare insotita de sosuri albe, pilaf etc.r
Se recomanda a fi servit la temperatura de 8-10 grade C, asociat cu specialitati de peste, fructe de mare, crustacee si pui.r
r
JIDVEI -FETEASCA REGALAr
r
Este un soi autohton, dominant intre vinurile albe seci pentru prospetimea si fructuozitatea sa, cu un parfum mai putin pronuntat, dar cu o aroma care il diferentiaza. Se asociaza cu majoritatea preparatelor din peste, a fructelor de mare, cu gustarile servite la inceputul mesei fie calde, fie reci. r
Se recomanda ca inainte de consum sa fie racit la 8-12 grade C.