Roxana Rasu, Sephora: “A revenit pofta de consum. Clienții nu mai cumpără doar strictul necesar”

Miroase a parfum de creștere în retailul de cosmetice selective: după ce a tras linie, la sfârşitul lui 2011, calculele Roxanei Rasu, director general al Sephora, au arătat vânzări “neaşteptat de mari”. „A fost o surpriză şi pentru noi. Ne așteptam la o creștere de vreo 10%, dar a fost mult mai bine”, spune ea, fără să dea cifra exactă. În 2012, afacerile Sephora vor continua să crească tot “cu doi digiți”.

Un rol‑cheie în ecuaţia de creştere a vânzărilor Sephora Marinopoulos, compania greco-franceză care deține și operează lanțul de 25 de magazine de cosmetice multibrand Sephora , îl are comportamentul de consum al clienţilor, iar în cazul românilor acesta s-a modificat vizibil în ultimul an.

”2011 a început cu un reviriment, inclusiv pentru magazinele cu rezultate mai slabe în 2010. Domeniul în care activăm noi este o necesitate până la un punct, iar după această nevoie minimală vine partea de lux, plăcerea de a varia. A revenit pofta de aceste mici plăceri”, spune Roxana Rasu, explicând că, pentru a rămâne “cât mai atractivi“, compania a făcut și multe oferte promoționale. În jur de 800.000 de clienți fac, anual, cumpărături la Sephora.

O teorie a momentului spune că, pe fondul crizei, consumatorii vor începe să cumpere produse ieftine, în detrimentul celor scumpe. “Fals“ – e replica directorului general al Sephora – “Clienții cu venituri peste medie și-au păstrat fidelitatea pentru produsele premium și mărcile de lux”. Totuși, Rasu admite că mulți dintre clienții ocazionali, cu venituri mai mici, au redus numărul produselor selective din coșul de cumpărături și au optat “pentru gramaje mai mici sau mărci mai accesibile ca preț”.

Acum mai mult decât oricând, Sephora acordă o atenție sporită mărcii proprii, care aduce deja 15,5 din vânzări. “Marca noastră merge excelent – am avut o creștere de 27% în 2011. Până acum, cele mai multe vânzări erau pe partea de machiaj, apoi pe cea de baie și mai puțin de partea de tratament. În 2011 însă creșterea pe partea de tratament a fost ceva de genul 150%”, explică Roxana Rasu, care coordonează operațiunile Sephora în România, Croația, Serbia și Bulgaria.

Estimări concrete de vânzări pentru 2012? Rasu ia în calcul o creștere a cifrei de afaceri cu 10%, cu precizarea că ”am prins aici și magazinele pe care intenționăm să le deschidem până la sfârșitul acestui an”.

Sephora deschide, în aprilie, al doilea magazin din Iași, și “mai avem confirmate două locații pe care le vom anunța curând”.
Expansiunea companiei depinde de un factor cheie, pe care nici măcar marii retaileri internaționali nu-l mai pot controla: termenele de predare ale centrelor și galeriilor comerciale. “Suntem dependenți, oarecum, de dezvoltatori. Noi avem niște constr`ngeri legate de spațiu și e greu să găsim într-o locație bună un spațiu de minimum 300 mp. Șansele noastre cele mai bune sunt în momentul în care se deschid mall-uri”, explică CEO-ul Sephora.

Sephora a încheiat 2010 cu un profit de puțin peste un milion de euro la o cifra de afaceri de 22,2 milioane de euro, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor Publice.

Prezentă de 12 ani în România (primii șase ani fiind cunoscută ca Beauty Shop), Sephora are peste 50.000 de clienți în țară și concurează, pe de o parte, cu lanțuri de cosmetice și parfumuri precum Douglas și Marionnaud (fostele Ina Center și Privilege), și, pe de altă parte, cu magazinele duty free, site‑urile și rețelele neavizate de parfumerie și produse cosmetice. Fred Farrugia, Jimmy Choo și Make Up Forever sunt cele mai noi branduri intrate în portofoliul Sephora.

Piața românească de cosmetice (fără șampoane), este estimată de Euromonitor, corpul de statistică economică al UE, la 600–650 mil. euro; românul prins în statistici cheltuie 17 euro, anual, pe cosmetice, de aproape șase ori mai puțin decât slovacii, arată un studiu despre consumul național realizat în 13 țări din Europa de Sud-Est, dat publicității de L’Oréal.