România încalcă libera circulaţie a mărfurilor dacă interzice exportul de lemn. În schimb, poate recurge la o clauză de salvgardare

Premierul Victor Ponta a cerut Ministerului Justiţiei să elaboreze o ordonanţă de urgenţă prin care să se interzică exportul de masă lemnoasă, ameninţându-i pe reprezentanţii instituţiei că, dacă nu găsesc o soluţie, îşi pot găsi de lucru "în altă parte". Într-o postare pe facebook, fostul preşedinte Traian Băsescu arată că interdicţia încalcă libera circulaţie a mărfurilor şi că guvernul poate să elaboreze urgent un program de protejare şi salvare de la exploatare iraţională a pădurilor ca resursă naturală în baza Tratatului de la Lisabona.

“Vă asigur că nimeni în UE nu va protesta în faţa unui program de utilizare prudentă şi raţională a pădurilor în România, dar oricine va protesta în faţa unui program de îngrădire a liberei circulaţii a mărfurilor, fie această marfă şi buşteni sau cherestea. Deci, Ponta dragă, dacă vrei să faci un bine minimal ţării, citeşte şi tu Tratatul de la Lisabona – la care eu am lucrat timp de trei ani şi pe care l-am semnat, iar Parlamentul României l-a ratificat – şi vezi că articolul care te ajută în găsirea soluţiei se află la capitolul mediu şi are numărul 191 .Concluzie: nu îngrădirea liberei circulaţii a mărfurilor este soluţia, ci lansarea imediată a unui program de utilizare prudentă şi raţională a pădurii care să fie aprobat prin lege în regim de urgenţă. Prin acest program poţi limita drastic tăierile de pădure”, a scris fostul preşedinte.

La art 191 din Tratatul de la Lisabona se arată că: “Politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la următoarele obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; ocrotirea sănătății persoanelor; utilizarea prudentăși rațională a resurselor naturale; promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regional sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

Politica Uniunii în domeniul mediului urmărește un nivel ridicat de protecție, ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Aceasta se bazează pe principiile precauției și acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și pe principiul „poluatorul plătește”.

În acest context, măsurile de armonizare care răspund cerințelor în domeniul protecției mediului presupun, în cazurile adecvate, o clauză de salvgardare care autorizează statele membre să ia, din motive de protecție a mediului fără caracter economic, măsuri provizorii supuse unei proceduri de control din partea Uniunii.

În elaborarea politicii sale în domeniul mediului, Uniunea ține seama de: datele științifice și tehnice disponibile: condițiile de mediu din diferitele regiuni ale Uniunii; avantajele și costurile care pot rezulta din acțiune sau din inacțiune; dezvoltarea economicăși social a Uniunii în ansamblul să u și de dezvoltarea echilibrată a regiunilor sale. În cadrul competențelor lor, Uniunea și statele membre cooperează cu țările terțe și cu organizațiile internaționale competente. Condițiile cooperării Uniunii pot face obiectul unor acorduri între aceasta și terțele părți în cauză. Paragraful precedent nu aduce atingere competenței statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaționale și de a încheia acorduri internaționale”.

 

Iniţiativa premierului a apărut în contextul protestelor faţă de noul Cod silvic şi de tăierile ilegale de păduri.

Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă. Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT. Ulterior, premierul a declarat că liderii PNL sunt interesaţi să avatajeze compania Schweinghoffer Holzindustrie, făcând lobby în acest scop la administraţia prezidenţială. În replică, preşedintele Iohannis a cerut SRI să arate informaţiile pe care se bazează declaraţiile premierului.