România a testat dacă este capabilă să îndeplinească cerințele stabilite de către NATO în caz de criză complexă

Sursă: Dreamstime

A avut loc primul exercițiu desfășurat în România și organizat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, în care s-a testat, în premieră, într-o amplă simulare, dacă țara noastră e capabilă să îndeplinească cele 7 cerințe de bază ale rezilienței, stabilite de către NATO.

Guvernul a testat, într-o amplă simulare, dacă mai poate guverna România în cazul unei „crize complexe”. La acest exercițiu s-au aflat, într-o sală de conferințe a unui hotel de 4 stele din Mamaia, 61 de domni și doamne din 22 de „structuri”, ministere și organizații guvernamentale. Aceștia au verificat dacă România e capabilă să îndeplinească cele 7 cerințe de bază ale rezilienței, stabilite de către NATO: continuarea guvernării, comunicațiile, energie, resursa de apă și mâncare, sistemul de transport, mișcările de masă ale unor populații și gestionarea incidentelor cu victime multiple.

Statul român a vrut să vadă astfel dacă își poate menține serviciile și funcțiile sale esențiale în cazul unei „crize complexe”, care a presupus mai multe scenarii-dezastru desfășurate „în cascadă”. Acestea au inclus, printre altele, vaste atacuri cyber, atentate asupra sistemului energetic sau infrastructurii critice.

S-a exersat modul de rezolvare a unei crize complexe

Simularea sau „exercițiul de tip table-top”  a fost realizată în perioada 24-24 octombrie, prin exersarea „modului de rezolvare a unei crize complexe”, după cum se arată într-un comunicat al Centrului Euro-atlantic pentru Reziliență.

„Elaborarea scenariului general și a inject-urilor (n.r.: ipoteze de lucru) a avut la bază un proces de analiză prospectivă care a ținut cont de actualul context de securitate regional, evenimentele imaginate având ca timp de desfășurare vara anului 2023. Este important de menționat că, în afara actorilor naționali implicați, celelalte aspecte ale exercițiului (alți actori relevanți, statali sau non-statali, evenimentele în sine) au fost pur ficționale și au avut exclusiv rolul de sprijini procesul de pregătire”, se mai arată în comunicat.

Succesiune de crize în domenii diferite

În mare, contextul a fost setat printr-o succesiune de crize în domenii diferite (energie, infrastructură critică, deplasări necontrolate ale populației, cyber etc.), amplificate printr-o campanie de dezinformare, care a generat o reacție emoțională puternică la nivelul unui segment de populație, urmată de deplasări necontrolate ale acestuia din regiunea Constanța către interiorul țării, aspect ce a generat o serie de blocaje și evenimente rutiere pe principalele rute de deplasare, soldate cu victime. În plus, situația a fost complicată de atacuri cibernetice cu ținte multiple, mijloacele și metodele utilizate de agresori plecând de la simplu la complex, într-o serie dinamică și agresivă.

În acest fel, s-a testat „capacitatea administrației României de a transmite decizii în mod rapid și coerent în orice fel de ipoteză de criză care să afecteze orice palier de decizie”.

Cei 61 de participanți la exercițiu au făcut parte din structurile de securitate, dar și din majoritatea ministerelor. La exercițiu au fost și 13 observatori din Slovenia, Croația, Bulgaria, Estonia și SUA, care au acordat feed-back atât în timp real, cât și la finalul exercițiului, a arătat digi24.ro.