Consiliul European a recomandat ca statele membre sa identifice soluții pentru lărgirea bazei de impozitare și reducerea taxelor aplicate forței de muncă. Comisia și Consiliul European sunt solicitate să dezvolte rapid măsuri concrete care vor fi prezentate în raportul din luna iunie, se mai arată în documentul care prezintă concluziile Consiliului European care a avut loc în perioada 1-2 martie.
O măsura așteptată
Reducerea taxării forței de muncă se înscrie într-o tematică mai vastă și intens discutată în ultimii ani în România, cea a relaxării fiscalității în general.
Recesiunea care pare să nu se mai sfârșească, o creștere economică timidă, precum și retragerea intens mediatizată a unor investitori (vezi cazul Nokia/Jucu) sunt tot atâtea motive pentru care reducerea taxării forței de muncă reprezintă o măsură mult așteptată, se arată într-o analiză realizată de Alexandru Rada, Avocat Asociat – Rada&Asociații.
În timp ce unele efecte pe care o asemenea măsură le-ar genera au fost intens dezbătute atât în media de specialitate cât și în mediul de afaceri (ne referim în special la reducerea muncii la negru, fapt ce ar avea ca efect imediat crețterea nivelului de colectare din contribuții salariale sau la creșterea atractivității economiei naționale pentru investitori), insistăm asupra unui alt efect pe care această măsura l-ar genera, respectiv creșterea venitului discreționar la nivel național.
Astfel, în condițiile unei piețe a muncii în care cererea de forță de muncă excede ofertei de muncă, angajatorii vor tinde să treacă beneficiul în contul angajatului în încercarea de a fideliza forța de muncă. Pentru industriile în care oferta de forța de muncă este excedentara, beneficiul suplimentar ar fi transferat, prin profit și apoi dividende, către acționari (și, parțial, înapoi la stat).
În primul caz beneficiază industria bunurilor de consum discreționare (ex. TV, mașini de spălat, etc.), serviciile prestate populației (ex. turism, îngrijire personală, activități artistice) și, într-o măsura mai mică, piața de capital și sistemul bancar (prin economisire). În al doilea caz, acționarii pot reinvesti profitul tot în firmă sau pot să își utilizeze banii suplimentari în scopuri personale. Și într-un caz și în celălalt consecință unei astfel de măsuri ar fi creșterea consumului, se mai arată în analiza casei de avocatură.
O măsură care mai trebuie așteptată
Măsurile de recomandare ale Comisiei Europene, așa cum este cazul celei de față, pot fi adoptate sau nu de către statele membre, în funcție de necesitățile imediate și de politica fiscală a acestora. Chiar dacă la acest moment sunt semnale incipiente cu privire la aplicarea recomandării de către România (declarația recentă a premierului Ungureanu), reducerea taxării forței de muncă rămâne o necesitate reală pentru economia națională.
Citește și Poveste de angajator: Am desființat contractele de muncă pentru a supraviețui
Mihai Răzvan Ungureanu: "Am în vedere scăderea CAS-ului"