Partidele isi ascut ghearele pentru batalia electorala

ele la intrarea in scoli sau gradinite. In unele locuri, le putem zari si pe bancile din parcuri, pe caroseria autobuzelor si chiar pe cosurile de gunoi. Inscriptiile, afisele sau panourile prin care alesii tin sa ne aduca aminte ca au asfaltat o strada, au amenajat un parc sau au renovat o cladire au invadat aproape intreaga tara.Problema e ca primarii, consilierii sau prefectii au ajuns in acele posturi si sunt platiti tocmai ca sa aiba grija de infrastructura si de cladirile publice. Ceea ce

ele la intrarea in scoli sau gradinite. In unele locuri, le putem zari si pe bancile din parcuri, pe caroseria autobuzelor si chiar pe cosurile de gunoi. Inscriptiile, afisele sau panourile prin care alesii tin sa ne aduca aminte ca au asfaltat o strada, au amenajat un parc sau au renovat o cladire au invadat aproape intreaga tara.Problema e ca primarii, consilierii sau prefectii au ajuns in acele posturi si sunt platiti tocmai ca sa aiba grija de infrastructura si de cladirile publice. Ceea ce fac ei este ca si cum angajatii unui service ti-ar lipi pe portiera un afis cu textul „Autoturism reparat de mecanicul X”. Dar nimic nu e prea ciudat atunci cand vrei ca numele tau sa fie permanent in atentia alegatorilor. „Un panou de acest gen ne aduce economii foarte mari. Oamenii au mai mare grija de un spatiu verde pe care scrie „Va multumim ca il protejati!”, explica primarul sectorului 1, Vasile Gherasim. Dar in opinia lui Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia, „campania electorala pentru 2004 a inceput inca din vara”, iar gesturile reprezentantilor puterii sunt destinate impresionarii electoratului. si, nu in ultimul rand, reducerii sanselor adversarilor. Aici ar putea fi incadrata, de pilda, controversata declaratie a lui Dan Matei Agathon, prin care secretarul general al PSD le cerea firmelor care vor sa faca donatii pentru formatiunile politice sa se hotarasca pe cine sprijina si „sa nu dea bani in acelasi timp la sapte partide”. „Suna de parca fondurile ar fi fost deja stranse, iar PSD ar vrea acum sa limiteze finantarea competitorilor”, explica Parvulescu.In aceeasi categorie ar putea intra discriminarea primariilor controlate de reprezentantii opozitiei, dar si presiunile asupra mass-media. Pe langa scandalurile mediatizate, gen Traian Basescu – CGMB sau cele in care au fost implicate posturile de radio Europa FM si BBC, au avut loc numeroase cazuri de acest gen pe plan local.La Timisoara, de exemplu, unde primar e taranistul Gheorghe Ciuhandu, care s-a plans mereu ca primeste prea putini bani de la buget, parghia cea mai eficienta in controlul presei locale este publicitatea. Majoritatea firmelor mari sunt, in diverse forme, controlate de lideri ai PSD Timis si distribuie reclama publicatiilor mai putin critice. In plus, presedintele Consiliului Judetean Timis, Dan Ioan sipos, s-a facut remarcat prin numeroasele incercari de a baga pumnul in gura jurnalistilor incomozi, mergand de la atacuri in presa fidela la intentarea de procese si chiar la presiuni pe langa patronii ziarelor pentru concedierea acestora. Controlul asupra presei este si mai clar la Brasov, unde senatorul PSD Ioan Seche detine posturile locale de televiziune Radio Televiziunea Transilvania (RTT), care retransmite Prima TV, TMT – National TV si Antena1 Brasov. De asemenea, organizatia PSD Brasov finanteaza de doi ani cotidianul „Obiectiv”.La Cluj au aparut discutii atunci cand Consiliul Judetean (CJ) a aprobat „implementarea sistemului informatic judetean”. S-au alocat sapte miliarde de lei (suplimentate ulterior cu alte 632 de milioane), pentru informatizarea primariilor din judet, fiind vorba de 12 comune cu primari PSD si patru cu primari UDMR. Cu toate acestea, presedintele CJ, serban Gratian, sustine ca alegerea acestor comune a fost „intamplatoare”.Iar problemele nu se opresc aici, mai ales ca se prevede o implicare mai accentuata in disputa a competitorilor PSD. „Opozitia nu s-a dezmeticit inca, dar aparitia Aliantei PNL-PD si scorurile destul de bune din sondaje vor inteti lupta”, considera analistul politic Stelian Tanase. Acesta crede ca avem in fata un an in care se vor folosi o vehementa verbala aproape fara precedent, dar si presiuni prin intermediul administratiei, justitiei si politiei.Pana in prezent, insa, singurul care si-a creat o imagine oarecum in stilul utilizat de PSD este Traian Basescu. Cat despre presiuni de genul celor enuntate mai sus, la dosarele impotriva primarului general al Capitalei si a edililor din Cluj si Timisoara s-a adaugat, de curand, cel care il acuza de abuz in serviciu pe primarul liberal al Devei, Mircia Muntean.

UE vine la pachet cu PSD
Gestionarea fondurilor pentru informarea populatiei aduce avantaje electorale
Romanii afla ca PSD le aduce UE pe tava. Campania de informare a populatiei despre aderare si efectele acesteia se transforma in campanie electorala.In trei ani de zile, Guvernul are la dispozitie 2,5 milioane de euro pentru a spune romanilor ce este si ce le aduce integrarea. Campania de informare a inceput timid in ianuarie 2002 si s-a impotmolit in vara din pricina restructurarii Guvernului. Ministerul Administratiei Publice a disparut, iar atributiile sale de comunicator au fost impartite mai multor ministere. Atat de impartite incat la ora actuala orice tentativa de a afla ce se intampla cu milioanele de euro si cu cele 20 de proiecte de comunicare, care trebuiau terminate in 2003, este sortita esecului. Oamenii din teritoriu spun ca sunt in grafic cu campania, dar evita sa dea amanunte, asa cum evita sa raspunda intrebarilor daca nu au acordul prefectilor PSD. Prefera sa fie acuzati de ocultarea informatiilor publice decat sa-si piarda painea.Cu toate ca informatiile punctuale sunt bine pazite de functionarii guvernamentali, nu este greu de ghicit ce se intampla cu milioanele de euro. Cu atat mai mult cu cat secretarul general al PSD da o mana de ajutor. Dan Matei Agathon transmitea, inca din luna iulie, ordin responsabililor locali ai partidului sa explice cetatenilor ce se va castiga prin integrarea in Uniunea Europeana si cui i se datoreaza posibilul castig. Ii numea chiar pe cei aproximativ 1.900 de functionari din administratia locala angrenati in campania de informare despre Uniunea Europeana „agenti electorali ai partidului”. Aderarea nu este meritul nici unui partid. Este o intamplare ca mandatul PSD prinde 2004, data estimata a inchiderii negocierilor de aderare. Intreaga clasa politica este angrenata in joc, iar greul nu le revine nici pe departe sefilor de partid sau parlamentarilor, ci populatiei. Riscul deturnarii campaniei pe teme europene pe panta politicului este imens intr-o tara ca Romania, in care omului de rand Uniunea Europeana ii sugereaza paradisul. Se duce pe apa sambetei orice posibilitate de a spune lucrurilor pe nume: intr-o prima etapa, si este vorba de cel putin un deceniu, Uniunea Europeana va insemna somaj, incertitudine, venituri reduse. Reformarea economiei nu se sfarseste in 2007, piata romaneasca va fi acaparata de producatorii europeni, mai bine pregatiti pentru arta supravietuirii, problemele sociale se vor acutiza. Presupunand ca in 2007 atingem tinta propusa, pentru clasa politica momentul pare lipsit de riscuri. Constitutia nu prevede consultarea populatiei, aderarea se voteaza de Parlament. Oricat de sceptici ar fi romanii, ceea ce este putin probabil, nu-si vor spune parerea pe loc. Dar daca sunt mintiti pe termen lung, si-ar putea-o spune mai tarziu, iar politicienilor li s-ar putea strica socotelile.

Stefan cel Mare ne goleste vistieria
Cateva programe cu finantare de la bugetul de stat inghit zeci de milioane de dolari, in anul 2004
Guvernantii au descoperit dintr-o data prioritati care, pana acum, au fost lasate la coada listei: istoria si cultura, stadioanele, festivalurile locale, toate acestea primesc sume importante de la bugetul de stat anul viitor. Din estimarile mass media si ale surselor din Guvern, este vorba despre peste 1.000 de miliarde de lei, adica 30 de milioane de dolari. Acestea se adauga la alte peste 26.000 de miliarde de lei care vor fi alocate programelor coordonate de consilii locale si judetene, cu finantare tot de la bugetul de stat. Pentru inceput, ca sa fie lucrurile clare, 2004 a fost declarat prin hotarare de guvern „Anul colectivitatilor locale din Romania” si este vorba de 14 programe punctuale. Daca intre acestea predomina sumele pentru infrastructura si consolidarea capacitatii administrative, in programul „Comemorare stefan cel Mare si Sfant – 500 de ani”, cu un buget total de aproximativ 1.000 de miliarde de lei, nu este cazul de asa ceva. „Cu tot respectul pentru stefan cel Mare, dar suma alocata evenimentului este enorma. Un guvern care nu a gasit bani pentru renovarea scolilor aloca atat de mult pentru o manifestare de acest gen. Este o maniera de instrumentalizare a istoriei in scop politic”, spune Adrian Cioroianu, istoric si consilier in cadrul PNL. „Din punctul de vedere al Ministerului Culturii, sumele alocate sunt foarte mici si numai pentru restaurare de monumente si cladiri. Acea monstruozitate de 1.000 de miliarde nu din cauza noastra s-a produs”, spune Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor. De asemenea, oficiali din Ministerul Turismului spun ca doar reabilitarea unui drum si parteneriatele cu agentiile de turism au tinut de ei. In concluzie, o mare parte a sumelor merge catre cazarea, masa si deplasarile oficialilor care vor fi invitati. rnUn alt exemplu de initiativa neasteptata este cel referitor la refacerea si implantarea de gazon pe cateva stadioane, tot in 2004. Potrivit declaratiilor catre presa ale oficialilor din domeniu, gazonarea costa aproximativ 300.000 de dolari pentru un singur stadion.rn
rnDetalii despre Programul de „Comemorare a lui Stefan cel Mare”rn
rn• masa oficialilor si invitatilor – 925 de milioane de lei rn• mari adunari comemorative la Suceava si la Putna – 2,425 miliarde lei rn• Sesiune solemna a Academiei Romane si a Ministerului Culturii si Cultelor – 100 de milioane de leirn• Spectacolul „Apus de soare” de Barbu Stefanescu-Delavrancea – 1,050 de miliarde de lei.Programul de comemorare, impreuna cu banii alocati „colectivitatilor locale”, in 2004, insumeaza peste 800 de milioane de dolari, aproape cat intreaga suma a fondurilor europene care vor intra in Romania.rn
rn
rnCampania a inceput in presa scrisarn
rnCu un an inaintea alegerilor, ziarele sunt pline de publicitate electorala platitarn
rnPresa scrisa a intrat intr-un fel sau altul in campanie electorala, chiar daca mai este un an pana la alegeri. Publicitatea electorala este interzisa in afara campaniei doar la posturile de radio si televiziune.rnrnPrimarii si partidele cumpara deseori spatii de publicitate in ziare, unde isi lauda realizarile, isi prezinta initiativele si isi ataca adversarii politici. Din punct de vedere legal, articolele sunt la limita publicitatii politice: prezinta reusitele primarului, esecurile adversarilor, sub aparenta comunicarii publice. Totul se invarte in jurul personajului pozitiv, iar din mesaj lipseste doar cuvantul „votati” (sau „nu”). Campion la acest capitol este primarul sectorului 5, Daniel Vanghelie, care numai anul acesta a cumparat publicitate in valoare de peste 20.000 de dolari (tarife lista), conform monitorizarilor. Traian Basescu, primarul Capitalei, a cumparat pentru campania de strangere de semnaturi aproximativ 12.000 de dolari. rnPartidul Romania Mare a fost prezent in special in ziarele locale. Partidul Umanist al lui Dan Voiculescu a consumat spatiu in presa scrisa in valoare de aproximativ 144.000 de dolari, in special in Curentul si in publicatiile grupului pe care il conduce, Jurnalul National si Gazeta Sporturilor. Legea nu interzice astfel de mesaje in presa scrisa. „Nu exista o reglementare care sa le interzica politicienilor sa-si faca publicitate electorala in presa scrisa. rnTrebuie urmarit doar in ce masura banii publici sunt cheltuiti in interesul publicului”, spune Mircea Toma, directorul Agentiei de Monitorizare a Presei Academia Catavencu. In ziarele locale, controlate in general de potentatii zonei, fenomenul se manifesta exagerat. rnIn televiziune si radio, in schimb, campania electorala este reglementata prin deciziile Consiliului National al Audiovizualului. Astfel, conform ultimei decizii privind publicitatea si teleshoppingul, adoptata in iunie a.c., „publicitatea politica este interzisa, cu exceptia perioadelor de campanie electorala”. Noul proiect de decizie al CNA defineste campania electorala: „ansamblul de activitati licite desfasurate, intr-un interval de timp stabilit de legea electorala, de candidati in scopul atragerii de voturi”. rnCeea ce nu impiedica televiziunile sa introduca, mai mult sau mai putin subtil, informatii care pot aduce capital politic partidelor sau personalitatilor. Monitorizarile arata ca stirile TV acorda o atentie exagerata reprezentantilor PSD, care sunt cu mult inaintea celorlalti politicieni, ca numar de prezente.rn
rn
rnAnomalii pre-electoralern
rn• Dupa ce primarul Radu Mazare a fost numit presedinte al PSD Constanta, angajatii Primariei au fost „indemnati” sa se inscrie in structurile partidului de guvernamant. rn• Vicepresedintele PSD Dolj, Constantin serbanoiu, sustine ca si-a indemnat colegii sa cotizeze pentru functiile importante. „Le-am spus ca ofer doua miliarde de lei pentru primul loc la Senat”, a precizat el.rn• Consiliul Local Iasi a oferit trei milioane de lei fiecarui cuplu care a aniversat 50 de ani de casatorie. Pana acum au fost acordate circa 700 de premii, gest care a costat peste doua miliarde de lei. rn• Informatii neoficiale din randul PSD Brasov spun ca, pe langa cotizatie, cei cu functii in administratia locala trebuie sa contribuie cu aproximativ 60 de milioane de lei. rn• sefii Consiliului Judetean Iasi au acordat celor 140 de angajati un „spor de dispozitiv”. Pe motiv ca pot fi chemati la serviciu la orice ora, fiecare beneficiaza de o marire salariala de 25%. rn• Liderul Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop, a anuntat ca va candida in alegerile locale, indicand drept sursa de finantare a campaniei cotizatiile sindicalistilor. Pop spune ca e sprijinit de BNS, CSDR si CNSLR Fratia.rn• Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este recunoscut ca principalul sfatuitor al prefectului constantean Gheorghe Martin, dar si al altor lideri PSD.