Valurile starnite in mass-media de proiectul noului cod penal s-au rezumat exclusiv la delictele de presa. Aspecte de o importanta deosebita au fost ignorate cu desavarsire. Prevederile referitoare la „crime si delicte contra vietii economice” sau cele ce vizeaza „delictele contra creditului statului sau creditului particular” sunt cel mai bun exemplu. Formulari schioape, sechele ale legislatiei defunctului comert socialist dau nastere unor situatii ipotetice absurde: romani buni de puscarie pentru ca-si retrag banii din banci, chibiti inofensivi ajunsi dupa gratii pentru „delictul” de a fi spus in autobuz ca intreprinderea la care lucreaza este pe butuci sau comercianti privati bagati la zdup pentru crima de a nu fi expus la vanzare marfa din depozit. Pericolul trecerii in legalitate a unor asemenea absurditati este semnalat in cele ce urmeaza de analistul economic Dragos Negrescu, consilierul juridic Horia Gusta, specializat in legislatia pietei de capital, si de catre Dragos Simion, presedintele societatii de administrare a fondurilor mutuale Quadrant Asset Management. In paralel, acolo unde exista, alaturam clarificarile, daca pot fi numite astfel, primite de la Ministerul Justitiei.

· Pentru a nu „submina creditul statului” romanii nu pot dispune liber de depozitele lor bancare. Prin lege, in Romania preturile nu pot merge decat in sus.
Art. 428: (1) „Raspandirea in public de stiri false sau tendentioase, retragerea depozitelor din institutiile de credit si economie, provocarea scaderii titlurilor ori valorilor cotate la bursa sau negociate in comert, provocarea scaderii preturilor bunurilor ori marfurilor de prima sau generala necesitate se pedepseste cu inchisoare stricta de la sase luni la doi ani sau cu zile amenda”. Dragos Negrescu: Formularea articolului de lege trimite la concluzia ca deponentii din sistemul bancar nu au libertatea de a-si alege banca in care au incredere, ca a da curs deprecierii imaginii unei banci sau a alteia si de a incerca, drept raspuns, sa-si protejeze economiile este o ilegalitate. Cat despre portiunea referitoare la „provocarea scaderii preturilor bunurilor ori marfurilor de prima necesitate”, apare intrebarea: ce este anormal si ilegal, intr-o economie de piata, in scaderea preturilor produselor de prima necesitate? Rentabilitatea economica se pedepseste?
Pozitia Ministerului Justitiei: „La elaborarea acestui articol s-a ales ca model de inspiratie legislatia penala italiana”. (!!)
· Barfa la adresa locului de munca te arunca in puscarie.
Art. 429: „Raspandirea de stiri sau fapte neadevarate, exagerate sau tendentioase privind activitatea, creditul, marfurile ori produsele
unei intreprinderi comerciale sau industriale, in scopul de a perturba sau micsora creditul financiar al acestora, se pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 luni la 6 luni sau cu zile amenda”.
Dragos Negrescu: Subiectivism periculos al legiuitorului, poate duce la situatii absurde: o persoana oarecare afirma despre intreprinderea X ca este la pamant, iar a doua zi este arestata.
Pozitia Ministerului Justitiei: „La elaborarea acestui articol s-a ales ca model de inspiratie legislatia penala italiana”. (!!)
· Fantoma comertului socialist bantuie capitalismul dambovitean.
Art. 427 (i) „Refuzul furnizorului de a incheia contracte de livrare a produselor necesare consumului populatiei, stabilite prin hotarari ale Guvernului si repartizate pe baza de balanta;
(j) „Livrarea sau cumpararea, fara repartitie, a produselor prevazute la litera (i) in defavoarea titularilor de repartitie;”
(k) „Neexpunerea la vanzare a marfurilor existente, vanzarea preferentiala, refuzul nejustificat al vanzarii acestora sau al prestarii de servicii cuprinse in obiectul de activitate al agentului economic”.
Dragos Negrescu: Comitetul de Stat al Planificarii, balantele de produse si repartitiile au disparut de peste zece ani. In cazul ultimului paragraf se intrevede o alta situatie absurda, cea a comerciantului privat inchis pentru vanzarea „preferentiala” a propriei marfi.
· Aviz „dinozaurilor” din Ministerul Justitiei: Pe piata de capital, specula este legala!
Art. 416 (1): „Incheierea de conventii pentru a vinde sau elibera efecte, actiuni sau orice titluri de credit cotate la bursa de catre un vanzator care nu poseda actiunile sau titlurile in momentul vanzarii ori al eliberarii, in scopul de a specula si a le lichida prin diferente de valoare se pedepseste cu inchisoare stricta de la o luna la trei luni sau cu zile amenda”.
Dragos Simion: Este vizibil abuzul de interpretare a termenului de specula. Pe piata de capital, speculatorii in limitele legii sunt jucatori care isi asuma riscuri de piata sporite in vederea obtinerii unor castiguri pe masura. Consider ca din lipsa de educatie in principiile si practica pietei de capital, autoritatile vor avea tendinta de interpretare eronata sau rastalmacire a sensului termenului.
Horia Gusta: Cine este pasibil de infractiune? In sistemul de drept roman nu poate fi condamnata o persoana juridica, iar faptele vizate de articolul de lege sunt savarsite de persoane juridice, ca entitati cu personalitate juridica. Trebuie clarificat cine se face vinovat de respectivele infractiuni si cine stabileste fiecare infractiune in parte, pentru ca exista sansa ca intr-o operatiune complexa sa nu reprezinte infractiune decat o parte a tranzactiei.