Ministerul Mediului ar trebui să acceseze 16 milioane de euro pentru monitoriozarea calităţii aerului. Procedura întârzie însă de 4 ani

Ministerul Mediului are alocate fonduri europene de 16 milioane de euro, care ar trebui investiţi în reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului. Acest lucru nu se întâmplă însă, atrage atenţia directorul executiv al Ecopolis, Oana Neneciu.

Ministerul Mediului are alocaţi, pe un Program Operaţional, 16 milioane de euro pentru reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului, pe care nu reuşeşte să-i acceseze încă din 2016, a declarat marţi Oana Neneciu, director executiv Ecopolis şi coordonatorul platformei Aerlive.ro.

„Pe partea de monitorizare e clar că avem nevoie de mai multă implicare din partea autorităţilor. Ministerul Mediului deşi iniţial foarte deschis a organizat două întâlniri cu ONG-uri şi cu persoane implicate pe partea aceasta…nu a continuat acest dialog. Nu e foarte clar ce se va întâmpla. Ideea este că Ministerul Mediului are pe un Program Operaţional alocaţi 16 milioane de euro pentru reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului pe care nu reuşeşte să-i acceseze încă din 2016 şi ce promite Ministerul acum e că va moderniza această reţea, dar nu am văzut nimic concret sau nu s-a întâmplat nimic de cel puţin 6 luni de când discutăm noi cu ei”, a spus Oana Neneciu, în cadrul conferinţei „Criza poluării aerului din Bucureşti: Cauze, actori, soluţii”, conferinţă organizată de Asociaţia Ţine de noi şi fundaţia Hans Seidel România.

Ea a menţionat că în 2019 a fost lansată prima platformă independentă de monitorizare a calităţii aerului din Bucureşti, Aerlive.ro, pentru că Ministerul Mediului „nu monitorizează cum trebuie calitatea aerului”. În prezent platforma are 15 senzori în Bucureşti şi furnizează date în special pe particulele fine în mişcare, PM 10 şi PM 2,5.

România, condamnată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene la finalul lunii aprilie

Pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.

Anunţul privind condamnarea României a fost făcut, în aceeaşi zi, de către ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, iar în acest sens acesta a solicitat Primăriei Capitalei întocmirea unui plan de urgenţă pentru reducerea poluării, în caz contrar Comisia Europeană urmând să declanşeze o nouă procedură de infringement care poate costa România o sumă forfetară minimă de 1,6 milioane de euro, „iar penalităţile pe zi pot varia de la circa 2.000 de euro şi 120.000 de euro pe zi”.

Instanţa europeană arată, la punctul 103 din document, că „planurile privind calitatea aerului adoptate de România, aplicabile la expirarea termenului prevăzut în avizul motivat suplimentar din 26 septembrie 2014, nu conţin măsuri potrivite, astfel încât să se asigure că perioada de depăşire a valorilor limită este cât mai scurtă cu putinţă, şi nici nu menţionează toate informaţiile enumerate în secţiunea A din anexa XV la directiva menţionată”, potrivit Agerpres.

România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10

Respectivele informaţii fac referire, printre altele, la localizarea poluării excesive (regiune, oraş, staţie de măsurare – hartă, coordonate geografice), autorităţi responsabile (numele şi adresele persoanelor responsabile de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de îmbunătăţire), natura şi evaluarea poluării (concentraţiile observate în anii anteriori, concentraţiile măsurate de la începutul proiectului, tehnicile utilizate pentru evaluare), originea poluării, detaliile factorilor responsabili de depăşire (de exemplu: transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanţi secundari în atmosferă) şi detalii privind măsurile sau proiectele de îmbunătăţire care existau atât înaintea datei de 11 iunie 2008, cât şi după intrarea în vigoare a Directivei 2008/50/CE.

Comisia Europeană (CE) demarase o nouă procedură de infringement, deoarece autorităţile nu au transmis până la data de 1 aprilie 2019 programele naţionale de control al poluării atmosferice şi a subliniat că România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC.

Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.