Victorie pentru Laura Codruța Kovesi după ce a câștigat cel de-al treilea proces cu Inspecția Judiciară. Fosta șefă DNA a fost acuzată că nu ar fi respectat confidențialitatea lucrărilor.
„Respinge cererea de suspendare formulată de recurenta Inspecţia Judiciară. Respinge recursul formulat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva hotărârii nr. 5P din 24 iunie 2019, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru Procurori în materie disciplinară, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 iunie 2020”, se arată în minuta Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe data de 24 iunie 2019, Secţia pentru procurori a CSM a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară faţă de Laura Codruţa Kovesi.
Pe 5 mai Kovesi a câștigat procesul la CEDO
CEDO a stabilit că lui Kovesi i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și liberul acces la justiție, pentru că a fost îndepărtată din funcție de ministrul Justiției, Tudorel Toader fără a se putea apăra.
La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kovesi a făcut o plângere către CEDO în care contesta modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.
În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.
Laura Codruța Kovesi nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.