Producția industrială a scăzut în luna aprilie cu aproape 40% față de luna similară a anului precedent. Toate componentele au înregistrat evoluții negative, dar industria prelucrătoare a fost cel mai afectată.
Economia României se prăbușește, în urma măsurilor de izolare adoptate ca urmare a pandemiei de coronavirus, dar și pe fondul problemelor structurale și al inabilității Guvernului de veni cu măsuri de susținere.
Producția industrială s-a prăbușit în aprilie cu aproape 40% față de luna similară a anului precedent. Pe componente, cel mai grav se prezintă lucrurile în cazul industriei prelucrătoare, care a scăzut în aprilie 2020 cu 41,5%, față de luna precedentă.
”Nu s-a făcut nimic pentru industrie”
Iar Guvernul poartă o mare vină pentru această evoluție negativă, acuză economistul Adrian Câciu.
Producția industrială s-a prăbușit în luna aprilie 2020, în scădere cu 36,2% față de luna precedentă și cu 38,4% față de luna similară din anul precedent.
Producția industrială scade astfel la -26,9% fața de indicatorul statistic 2015, minim istoric din punct de vedere al performanței productive.
Această scădere masivă vine pe fondul lipsei de stimuli economici interni care să neutralizeze lipsa de comenzi externe și să producă reconversia industrială spre consumul intern”, a scris Câciu vineri pe Facebook.
Nu s-a făcut nimic pentru industrie. Deși trendul de scădere era evident încă de la finalul anului trecut.
Așa se întâmplă când stai cu mâinile în buzunare preocupat de selfiuri și de producție de măști (de carnaval probabil)”, acuză economistul.
”În luna aprilie 2020, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 36,2% ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-41,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-15,2%) și industria extractivă (-12,4%).
”E grav, tot PIB-ul se duce în cap”,
intrând evident pe negativ cu trimestrul II”, avertizează el.
În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 13,9%, ca efect al scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-15,9%), industria extractivă (-7,6%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,5%), precizează joi Institutul Național de Statistică – INS.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producția industrială a fost în scădere cu 14,5%, din cauza reducerilor din industria prelucrătoare (-16,9%), industria extractivă (-6,7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,4%).
”Economia a fost oprită la timp”
De cealaltă parte, profesorul universitar Bogdan Glăvan, un cunoscut teoretician libertarian, care în prezent se află la conducerea Fondului Român de Contragarantare, aplaudă măsurile adoptate de Guvern în timpul stării de urgență.
”Oprirea la timp a economiei nu doar că a salvat vieți, dar a redus și costul economic.
Ultima știre panicardă este că producția industrială a scăzut în aprilie cu 38.6% față de aceeași lună din 2019.
Să punem lucrurile în context. În Spania a scăzut cu 33,6%, iar în Franța producția industrială a scăzut cu 34,2%; în ambele țări producția industrială a scăzut și în martie, ceva mai mult decât în România. În Ungaria, Cehia, cam tot la fel, cu 33-36%.
Dar în Italia a scăzut cu 42,5%, asta după ce luna martie înregistrase -29,4%. În poză vedeți diferența dintre România și Italia pe sectoare industriale, se observă cum în Italia scăderile au fost aproape peste tot mai ample decât la noi”, a scris Glăvan vineri pe Facebook.
”Distanțarea socială a redus declinul economic”
”Când vorbesc de costul economic nu mă refer doar la scăderea producției sau la șomaj, ci și la cheltuielile publice crescute. Țările occidentale cheltuiesc enorm pentru a frâna pierderile diferitelor sectoare. Aceste cheltuieli cresc datoria publică, povara pentru următoarea generație.
În final, creșterea datoriei publice se va reflecta într-o rată mai mică de creștere economică pe termen lung, așa cum s-a întâmplat, de fapt, în ultimele decenii. Acesta este marele cost al crizei sanitare.
În schimb, România, cu un program intervenționist atent calibrat, își va păstra șansele unei creșteri solide în viitor. Distanțarea socială impusă la timp a evitat o catastrofă umanitară, a redus declinul economic și a evitat escaladarea datoriei publice în maniera în care se întâmplă în alte părți.
Vorbim de România care a intrat în criză cu cel mai nesustenabil deficit bugetar, cu sute de mii de români fugind către țară din zonele grav afectate, cu grave lipsuri sanitare”, a explicat Glăvan.
Sursa: FB Adrian Câciu
Sursa: FB Bogdan Glăvan