De zece ani incoace, ministerele Sanatatii si Agriculturii se tot pregatesc sa puna la punct un cod clar si cuprinzator al productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor. In timp ce functionarii statului au facut si au desfacut hotarari, ordonante si institutii, piata a fost invadata de produse alimentare contrafacute, tunuri date de comercianti pe spinarea si sanatatea consumatorilor.
Romania trage plina de speranta cu ochiul in ograda Uniunii Europene, fara a avea nici un fel de norme specifice in domeniul alimentatiei, sector extraordinar de bine reglementat in statele comunitare. O ordonanta-cadru exista (OUG nr. 97/ 2001), ba chiar si o Autoritate Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Din pacate, deocamdata, aici se opreste totul. Chiar daca directiile de resort din Ministerul Agriculturii si din cel al Sanatatii si Familiei lucreaza in chiar acest moment la norme specifice pentru fiecare categorie de produse, va mai dura o buna bucata de vreme pana cand galantarele magazinelor vor fi curatate fara drept de apel de marfurile alimentare periculoase pentru sanatatea cumparatorilor.
O institutie moare, alte doua ii iau locul
Debandada de pe piata s-a declansat in 1992. In momentul respectiv, Guvernul Romaniei investea Institutul Roman de Standardizare (IRS) ca fiind autoritatea suprema in materie de verificare a sistemelor sigurantei calitatii in fabrici, a celor de acreditare a laboratoarelor romanesti si a certificarii conformitatii produselor cu documentatia ce sta la baza fabricarii lor. Misiunea IRS era ca, in decurs de doi ani, sa edifice o osatura organizationala si institutionala a calitatii produselor comparabila cu cea a tarilor dezvoltate. Se pornea de la principiul ca nu statul trebuie sa suporte costurile asigurarii standardelor de calitate din intreprinderile romanesti, ci producatorii. Statului ii revenea in schimb sarcina de a proteja populatia de riscurile pe care le implica consumul marfurilor produse in afara standardelor.
La expirarea termenului dat IRS, s-a constatat ca institutia tocase de pomana banii publici. Cu toata lipsa de rezultate a institutiei, sanctiunea a venit ceva mai tarziu. Nu a fost una de natura administrativa, cum ar fi fost normal. Pur si simplu, in locul IRS s-au infiintat doua noi organisme, de acreditare si de standardizare, fiecare preluand o parte din atributiile defunctei institutii. Mai multi functionari la treaba mai putina. Nu acest aspect este insa problema, cat faptul ca o data cu moartea IRS a murit si obligativitatea impusa producatorilor de a respecta standardele. Urma ca in termen de 180 de zile statul, prin ministerele de resort si noile organisme de acreditare si standardizare, sa elaboreze norme specifice obligatorii ce ar fi urmat sa inlocuiasca standardele de securitate a produselor. Suntem in iulie 2001, si aceste norme nu exista. Consecinta: alimentele din te miri ce fabricate au inundat galantarele magazinelor, fara ca vreo autoritate publica sa le deturneze din traseul catre mesele consumatorilor.