În apărarea dreptății, faza pe Facebook

Iar m-a prins poliția și mi-a dat amendă! S-a întâmplat de mai multe ori. Uneori chiar mi-au luat carnetul. Nu si acum, din fericire. Ultima oară când mi l-au luat a fost pentru trei luni. M-au prins cu 101 km/oră pe raza unei localități.

 Era un sat cu sosea bine întreținută, patru benzi și separator între sensurile de mers. Era ca pe autostradă, doar că limita de viteză era de 50 km/oră. Iar eu o depășisem cu 50 + 1 km/oră. Îndeajuns cât să-mi suspende permisul. "Nu se poate face nimic?", l-am întrebat pe pahidermul cu ochi mici, înecați în grăsime, care se dăduse jos din mașina poliției ca să-mi comunice că voi rămâne pieton pentru un trimestru. Era o mașină cu radar ascunsă privirilor, poziționată la ieșirea din localitate, exact acolo unde orice pericol potențial în trafic este inexistent iar șoferului îi frige talpa să apese mai tare pedala de accelerație. Pahidermul s-a uitat la mine fără nicio expresie, a clătinat din cap și a plecat. S-a întors cu procesul verbal, am semnat și mi-am luat pauză de la condus.

Acum mi-au dat doar amendă. Circulam cu 70 km/oră pe o porțiune de drum liberă ca în palmă. Două benzi, imediat după ce depășisem rondul de pe Centură și intrasem în raza Bucureștiului. Polițistul era unul foarte tânăr, politicos, dotat cu "pistol-radar", fără mașină. M-a ars cu patru puncte amendă (500 de lei) și trei puncte penalizare. Am semnat și am plecat bucuros că m-am ales doar cu atât. Se putea și mai rău, dacă mă punea Aghiuță să-i dau gaz pe porțiunea aceea neverosimil de liberă.

De curând un filmuleț gen "Poliția română în acțiune" circulă pe internet. Câțiva indivizi în uniforme se chinuie să rețină o babă isterică. Femeia trecuse pe roșu și refuzase să se legitimeze. Iar unii dintre conaționalii mei – la vederea acestei grozăvii – se îngrămădesc să jignească polițiștii.

Avem, noi ca popor, un apetit deosebit către ură, către jignire, către rău. Stresul ne-a întunecat mințile. Sau poate de vină să fie nesiguranța și frustrarea pe care ne-o provoacă nedreptățile și sfidarile înghițite de la puternicii zilei. Nu mai suntem capabili să gândim la rece o situație și să găsim formula de a o rezolva. Votăm penali și ne dorim cu toții să putem fenta ANAF-ul și să nu ne plătim taxele. Dăm banii pe biserici-gigant în timp ce ne mor copiii cu zile în spitale infectate și murdare. Pe cei cinstiți îi considerăm fie proști, fie nebuni, iar pe cei care fură ziua în amiaza mare îi numim "băieți deștepți". Toate astea în timp ce ne înecăm cu propriul venin și ne aplatizăm creierul la televizor.

Poliția nu a făcut legile. Ea doar veghează ca acestea să fie aplicate. Corupția polițistului care ia șpagă sau lipsa de moralitate a celui care te pândește după colț să greșești nu justifică încălcarea legii. Sau, cum spun americanii, "two wrongs don't make it right". Nu poate fi îndrepătată o nedreptate cu altă nedreptate. Dacă nu ne convine ceva, haideți să schimbăm legile. Haideți să construim unele care să ne folosească și pe care să le respectăm cu toții. Altfel, suntem cu toții parte din ticăloșia în care trăim. Suntem înconjurați de gunoaie pentru că aruncăm mizeria pe jos. Avem politicieni corupți fiindcă dăm șpagă în loc să muncim. Avem concurență neloială fiindcă nu suntem de acord să ne plătim taxele.

Ah, și ca să lămurim lucrurile: baba care a trecut pe roșu a greșit, la fel ca mine, care am condus prea repede. Polițiștii doar și-au făcut – care cum au putut – treaba pentru care îi plătim!