După o scurtă pauză, românii par să-și fi recăpătat apetitul pentru consumul de produse străine. Lucru care dezechilibrează contul curent, crește gradul de îndatorare și ar putea majora rata inflației.
Avem o veste bună și una proastă. Cea bună este că exporturile continuă să crească. Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele patru luni ale anului acestea s-au majorat cu 4,4% față de același interval al lui 2015, ajungând la un nivel record de peste 18,5 miliarde de euro. În același timp, însă, importurile au continuat și ele să urce. Și, din păcate, o fac într-un ritm mai accentuat decât exporturile: plus 7,8% în ianuarie-aprilie, până la 21,3 miliarde de euro.
Evident că deficitul balanței comeciale a crescut și el în mod accentuat, cu 37% (peste 0,75 miliarde de euro) față de aceeași perioadă a anului precedent, atingând aproape 2,8 miliarde de euro. Este interesant că cea mai mare parte a deficitului (respectiv 2,6 miliarde de euro) provine din comerțul intra-UE, în timp ce la nivelul schimburilor cu statele din afara Uniunii Europene dezechilbrul este de doar 180 de milioane de euro. În ianuarie-aprilie 2015, aveam un deficit comercial de 2,1 miliarde de euro pe relația cu UE, însă un excedent de 100 de milioane de euro cu zona extracomunitară.
Deficit cu două cifre
Mai trebuie spus că, în continuare, schimburile cu statele UE predomină, 76% din exporturi și 78% din exporturi având loc spre și dinspre Uniune. Dar și că structura comerțului internațional nu dă semne de schimbare radicală: 48% din exporturi sunt mașini și echipamente de transport, 33,2% sunt alte bunuri manufacturate, 7,7% sunt produse agroalimentare, băuturi și tutun. De partea cealaltă, importăm cu precădere mașini și echipamente de transport (37,6%), alte produse manufacturate (31,2%) și produse chimice și conexe (14,7%).
De asemenea, merită arătat că evoluția lunară a schimburilor comerciale nu a fost liniară. Exporturile au scăzut cu 1,6% în ianuarie, dar au crescut cu 9,5% în februarie, 2,7% în martie și 6,9% în aprilie, în timp ce importurile au urcat cu 3,1% în ianuarie, 13,4% în februarie, 5% în martie și 9,8% în aprilie. Ceea ce ne spune că nu știm exact la ce să ne așteptăm în lunile rămase din 2016.
Totuși, am putea încerca să vedem ce ar putea urma. În 2015, deficitul balanței comerciale a fost de 8,37 miliarde de euro (echivalent cu 5,2% din PIB). Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), acest indicator ar urma să se situeze între 9,95-10,25 miliarde de euro la finele acestui an (circa 6% din PIB). Pe de altă parte, dacă luăm în calcul creșterea de 37% din prima treime a anului, estimările CNP s-ar putea dovedi extrem de conservatoare. Dacă se păstrează tendința de până acum, am putea termina 2016 cu un îngrijorător deficit comercial de circa 11,5 miliarde de euro (respectiv cam 6,8% din PIB). Ceea ce, desigur, va avea un impact semnificativ asupra contului curent al balanței de plăți. Potrivit ultimelor date ale BNR, dacă în perioada ianuarie-mai 2015 aveam un excedent de 282 de milioane de euro, în același interval al lui 2016 am ajuns la un deficit deloc liniștitor de 1,83 miliarde de euro (respectiv cu câteva zeci de milioane de euro mai mare decât deficitul pe întreg anul 2015 și de trei ori mai mare decât deficitul pe 2014).
Cerere crescută prin lege
Cauzele acestei evoluții nu sunt tocmai greu de găsit. Avem, în primul rând, prețurile în scădere sau stagnare. Conform aceleiași BNR, după o rată a inflației neglijabilă de 1,1% în 2014, prețurile medii la nivelul economiei s-au redus cu 0,6% anul trecut, iar în perioada iunie 2015-mai 2016 au fost cu 2,1% mai mici. Principalele motive ale acestor scăderi sunt reducerea TVA la 9% la alimente și, începând cu acest an, reducerea cotei generale de TVA la 20%. Nu poate fi scoasă din calcul nici prăbușirea prețului petrolului. Una peste alta, românii s-au trezit că salariul le ajunge pentru ceva mai multe cheltuieli.
Dar, de parcă am fi într-o emisiune de teleshopping, asta nu e tot! În paralel cu scăderea aproape universală de prețuri, lefurile au crescut accentuat. În primul rând, s-a majorat în mai multe rânduri salariul minim pe economie. La 1 iulie 2015, de exemplu, el a urcat la 1.050 de lei (față de nivelul anterior de 975 de lei), iar de la 1 mai 2016 el s-a majorat semnificativ, până la 1.250 de lei. Dar, influențate de cererea tot mai mare de pe piața muncii, și veniturile mai mari au urmat un drum ascendent, atfel încât în aprilie 2016 salariul mediu net a ajuns la 2.086 de lei (față de 1.857 de lei cu un an în urmă).
S-a ajuns, astfel, la o combinație ce are potențialul de a afecta echilibrele macro-economice: prețuri mai mici și salarii mai mari, respectiv cerere crescută. Iar cum destule de mărfurile dorite de români nu sunt produse aici sau sunt produse în cantități insuficiente (și intră aici bunuri de folosință îndelungată, dar și anumite alimente și băuturi), importurile au decolat și nu dau semne că se vor opri din creștere.
Nevoia de prudență
Economistul-șef al BNR Valentin Lazea avertiza în primăvară că această combinație poate duce în scurt timp la majorarea gradului de îndatorare și la revenirea la inflație. „Care ar fi problemele atunci când stimulăm o creștere bazată pe consum? În cazul în care capacitatea de producție internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, se va apela la creșterea importurilor și, pe cale de consecință, a datoriei. În plus, una este să stimulezi consumul atunci când ai un deficit de cerere (cum a fost și este încă în România până în trimestrul doi al acestui an) și alta când se trece de la deficit de cerere la exces de cerere, cum se va întâmpla în România din trimestrul trei. Asta duce la reaprinderea inflației“, a explicat el.
La rândul lor, experții Comisiei Europene spuneau, într-un raport de evaluare a politicilor economice şi financiare publicat recent, că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar avertizau că există riscuri financiare „generate de activele externe, de vulnerabilităţile sectorului bancar, de creşterile salariale în domeniul bugetar şi de politicile fiscale prociclice“. Mai exact, „salariile bugetarilor şi salariul minim au crescut şi au fost aplicate reduceri de impozite. Această situaţie riscă să conducă la apariţia unor politici fiscale prociclice“, arătau aceștia.
Cu alte cuvinte, suntem în pericol să repetăm cel puțin o parte din greșelile făcute în perioada de boom din 2006-2008. Iar faptul că suntem într-un an electoral nu ne va ajuta deloc.
2,78 miliarde de euro a fost deficitul balanței comerciale în primele patru luni ale anului, în creștere cu 763 de milioane de euro (respectiv cu 37%) față de aceeași perioadă a lui 2015. Peste 90% din acest deficit provine din comerțul cu alte state membre ale Uniunii Europene
11,5 miliarde de euro (respectiv 6,8% din PIB) ar putea fi deficitul comercial la finele acestui an, în creștere cu aproape trei miliarde de euro (sau 1,6% din PIB) față de 2015, dacă se menține rata de creștere de 37% înregistrată în perioada ianuarie-aprilie